Specialiştii Ministerului Educaţiei, împreună cu sindicaliştii şi experţii Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, au finalizat criteriile de performanţă pentru evaluarea cadrelor didactice. Indicatorii sunt subiect de discuţie de anul trecut, când sindicatele au cerut o modalitate de diferenţiere a salariilor în funcţie de performanţa profesională, astfel încât să fie eliminate situaţiile în care un profesor bătrân care nu mai are rezultate bune să câştige mai bine decât unul tânăr, care îşi dă interesul.
Astfel, potrivit criteriilor, toţi profesorii vor fi analizaţi în patru etape: autoevaluarea, evaluarea colegilor, a directorului şi stabilirea calificativului în cadrul Consiliului de Administraţie al şcolii.
La această fază participă membrii consiliului, care sunt părinţi, profesori, elevi şi reprezentanţi ai comunităţii locale. Testările nu se vor da doar pe hârtie, ci şi în faţa Consiliului de Administraţie, sub forma unui interviu, „în care se va completa şi fişa finală de evaluare, prin medierea diferenţelor existente între cele trei aprecieri. Pe baza dovezilor prezentate se va stabili calificativul final“, se arată în documentul final care se află pe masa ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu.
Evaluările cuprind tot ce ţine de viaţa de profesor, de la activitatea la oră şi până la felul în care acesta apără imaginea instituţiei, şi sunt concretizate în puncte. Cel mai mare scor, de 30 de puncte, se va da pentru performanţa profesorului de a-şi realiza efectiv programa şcolară. Adică evaluatorii vor verifica dacă profesorul este punctual la ore şi dacă realizează întocmai şi la timp activităţile planificate, dacă utilizează manualele şi dacă le asigură elevilor cunoştinţe aplicabile în viaţa de zi cu zi. Va conta şi dacă profesorul predă ţinând cont de „particularităţile geografice, demografice, etnice, economice, sociale şi culturale ale comunităţii din care face parte şcoala“, se precizează în document. Tot pentru acest domeniu de evaluare profesorul trebuie să-şi adapteze limbajul la mediul de provenienţă şi la nivelul cunoştinţelor elevilor. Mai mult, va fi notat şi dacă respectă prevederile legale privind drepturile copilului şi ale omului.
Profesorul va primi încă 20 de puncte dacă îşi notează corect elevii şi dacă aceştia sunt mulţumiţi. Tot 20 de puncte primeşte şi dacă participă la cursuri de formare profesională sau dacă utilizează biblioteca şi alte centre de documentare. Câte 10 puncte va mai câştiga pentru următoarele domenii: contribuţia la activitatea generală a şcolii şi la promovarea imaginii ei, realizarea de activităţi extraşcolare şi dacă îşi proiectează eficient programa şcolară.
Pentru a primi calificativul „foarte bine“, care reprezintă minimum nota 8, profesorului i se pun şi condiţii. Trebuie să primească această notă la cel puţin patru domenii de performanţă. Iar „satisfăcător“ va primi dacă este notat astfel la toate domeniile. Însă va fi un profesor „nesatisfăcător“ dacă acest calificativ este obţinut la cel puţin un domeniu din cele şase.
Însă, potrivit profesorului Adrian Costache, de la Colegiul “Sfântul Sava”, evaluarea făcută de directori, “pentru a fi corectă, trebuie să fie limitată ca pondere în nota finală, de maximum 10-15 puncte”. Tot el consideră că analiza colegilor este “de tip socialist”. “Pentru mine, cheia evaluării unui profesor constă în rezultatele obţinute de elevi pe competenţele de bază, adică, de exemplu, la limba română, dacă elevul este în stare să înţeleagă un text”.
Evaluarea se va face după încheierea anului şcolar, după care se vor lua şi decizii pe baza ei. Cel cu punctajul final de „nesatisfăcător“ va fi obligat să se înscrie „într-un program de formare adecvat pentru corectarea punctelor slabe identificate“, iar evaluarea se va repeta după un semestru. Pentru calificativul general „satisfăcător“, salariul va rămâne la nivelul anterior, până la următoarea evaluare. Obţinerea calificativelor generale „bine“ şi „foarte bine“ va conduce la majorări salariale, care vor fi determinate prin negociere. Liviu Pop, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLÎ), spune că deocamdată nu se ştie cum se va face negocierea, nici cu cine. „Aceste criterii au fost gândite în principiile descentralizării. Vom vedea cum se va prinde şi în legea salarizării unice a bugetarilor, dacă vor fi procente din venit sau altfel“, a spus Liviu Pop. Alţi sindicalişti susţin ideea să existe un salariu de bază la care se adaugă o parte de venit calculată în funcţie de performanţă.
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, nu a vrut să discute despre aceste criterii „până când nu sunt analizate în Comisia de dialog social“.
Sursa Cotidianul
Sursa Cotidianul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu