Cei bogaţi în lipsuri şi îndatoriri

Cei bogaţi în lipsuri şi îndatoriri

Baia Mare: Lacăt pe internatul Liceului Sportiv

Persoanele cazate la internatul liceului băimărean sunt supărate că nu au unde să locuiască
O decizie „pe timp de criză” a direcţiunii i-a supărat pe mai mulţi elevi ce au fost cazate în anul şcolar 2008-2009 la internatul Liceului cu Program Sportiv Baia Mare. Ei acuză comitetul administrativ de preferenţialism şi spun că nu înţeleg gestul reprezentanţilor acestuia de a închide internatul pe perioada vacanţei. „Eu acum am terminat clasa a IX-a şi am fost cazată aici. Am venit la sfârşitul săptămânii trecute şi nu mi-au dat voie să dorm o noapte, aşa că am apelat la o prietenă”, spune Mădălina P. din localitatea Cehu Silvaniei, judeţul Sălaj. „Am înţeles că internatul se închide pe timpul verii, dar ştiam că doar de la 1 iulie. Nu înţeleg de ce nu am putut să rămân măcar o noapte, pentru că era 26 iunie atunci când am solicitat cazarea şi mai erau elevi cazaţi în internat”, povesteşte tânăra.

Explicaţia direcţiunii nu a întârziat să apară, iar motivul pentru care tinerei nu i s-a permis să doarmă în internat a fost pus pe seama lipsei pedagogilor. „Pe timpul vacanţei nu avem pedagogi în internat, iar minorii trebuie supravegheaţi de aceştia. Ei sunt responsabilitatea noastră şi nu-i putem lăsa singuri. Pot, în schimb, să stea singuri elevii care au 18 ani”, spune directoarea liceului, Mariana Călin.

Supărate pe direcţiune sunt şi alte persoane ce au fost cazate în internatul cu pricina de ani buni de zile. „Eu locuiesc de mai mulţi ani în internat. Niciodată nu s-a închis pe timpul verii. M-au anunţat înainte cu două săptămâni că trebuie să părăsesc camera până la 1 iulie”, povesteşte un tânăr ce a vrut să rămână sub protecţia anonimatului. „Nu am unde să merg. Nu ştiu cum mă voi descurca”, adaugă acesta.

Buget de austeritate

Alegerea comitetului administrativ de a pune lacăt pe internat a fost determinată de... criza economică. „Avem buget de austeritate. Trebuie să facem economii. Îmi pare rău pentru cei care nu au unde să locuiască, dar a fost decizia comitetului administrativ şi sunt reguli de ordine interioară”, spune Mariana Călin. „În plus, clădirea necesită unele lucrări de reabilitare. Beciul este plin de apă, iar unele conducte trebuie schimbate. Nu pot să las întrega clădire funcţională doar pentru câteva persoane”, spune vehement directoare.

Aceasta mai arată că internatul va avea porţile deschise până la terminarea bacalaureatului 2009. „Normal că nu-i vom scoate afară din internat pe absolvenţii de a XII-a. Au fost elevii noştri şi îi lăsăm să-şi susţină examenele”, spune Mariana Călin.

Mai multe aflaţi în Adevărul de Seară!

Elevii nu mai primesc 200 de euro pentru cumpararea unui laptop

Guvernul a decis suspendarea programului prin care elevii si studentii din familii cu venituri mici primesc 200 de euro pentru achizitionarea unui calculator nou.

Ministrul educatiei, Ecaterina Andronescu, a motivat decizia prin faptul ca jumatate din cele 44.000 de cereri au fost depuse de catre elevii care declara "un venit zero" pe membru de familie. "Acest fapt indica un viciu al legii, deoarece, in mod normal, si familiile cele mai sarace beneficiaza macar de un ajutor social, astfel ca venitul declarat nu poate fi zero. In aceste conditii s-a decis suspendarea aplicarii prevederilor Legii 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar in vederea stimularii achizitionarii de calculatoare, pentru revizuirea criteriilor de eligibilitate si un control amanuntit al situatiei", a declarat Andronescu.

Sursa stiri.ro

Ministrul Marian Sârbu confirmă că salariile din Legea unică a salarizării bugetarilor au fost reduse cu 40%

Ministrul Marian Sârbu confirmă că salariile din Legea unică a salarizării bugetarilor au fost reduse cu 40%

„Educatia ca prioritate nationala a fost si este un slogan în campania electorala”

„Educatia ca prioritate nationala a fost si este un slogan în campania electorala”

Experţii Ministerului Educaţiei cer 6 zile de şcoală pe săptămână

Specialiştii Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei au făcut o analiză prin care arată cât petrec elevii la şcoală, cât şi de ce chiulesc. Profesorii dau vina pe programa şcolară încărcată, însă nu recomandă tăierea orelor, ci extinderea orarului la şase zile pe săptămână.
Timpul pe care elevii de clasele a VIII-a şi a XII-a îl petrec la şcoală este în medie de 8 ore şi jumătate pe zi. Calculul ia în vedere şi pregătirile de plecare la ore, plus drumul către şcoală. O analiză făcută de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) arată că orarul elevului este dezechilibrat. În prima zi a săptămânii, şcoala începe „în forţă”, cu toate că randamentul maxim al elevilor este în zilele de mijloc, adică miercurea şi joia. Elevii au câte 9 ore de luni până miercuri şi câte 7-8 ore la sfârşit de săptămână. Acesta este şi un motiv pentru care elevii chiulesc.
Ei stau în clasă cam 5 ore şi jumătate, mai puţin decât spune programa şcolară, se arată în studiul „Timpul şcolar”, realizat de ISE, în perioada 2006-2008, pe un eşantion reprezentativ de elevi şi profesori din 406 şcoli gimnaziale şi licee. Studiul nu a fost promovat de nici unul dintre reprezentanţii Ministerului Educaţiei, cu toate că a fost finalizat în decembrie 2008.

Cu toate că liceenii, teoretic, au mai multe ore în planul de învăţământ decât cei de clasa a VIII-a, ei stau mai puţin la şcoală decât aceştia, în medie cu 10 minute pe zi. Elevii se scuză, spunând că orarul şcolar săptămânal este încărcat sau chiar foarte încărcat. Şi profesorii cred acelaşi lucru, chiar dacă tocmai ei sunt cei care „aranjează” orarul fiecarei clase. Diriginţii au menţionat că există o medie de 22 de absenţe per elev în cadrul unui semestru, din care jumătate sunt nemotivate. Majoritatea elevilor spun că lipsesc pentru că au avut probleme de sănătate, alţii din cauza oboselii, dar şi din cauză că nu şi-au învăţat lecţia sau că nu şi-au făcut temele (aproape 30%). Unul din zece elevi recunoaşte că nu l-a interesat o anumită disciplină şi de aceea nu s-a mai dus la oră.

Ca soluţie, peste jumătate dintre profesori propun ca programa şcolară să fie revizuită. Doar un sfert dintre dascălii chestionaţi s-au gândit ca ar fi bine ca numărul de ore să fie redus, dar nu printr-o tăiere aşa cum a făcut-o Ministerul Educaţiei în luna aprilie, ci „prin prelungirea duratei programului şcolar la 6 zile pe săptămână şi/sau prin creşterea duratei anului şcolar”, se precizează în studiul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

În luna martie, Ministerul Educaţiei a decis că numărul de ore pentru elevii de liceu este prea mare şi că trebuie reduse. Potrivit ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, „tăierea” orelor a avut la bază ideea că, în învăţământul superior, studenţii au alocate 28 de ore pe săptămână, iar pentru elevii de 14-18 ani „programul supraîncărcat era cu atât mai dificil“. „În această etapă în care se desfăşoară în teritoriu mişcarea de personal, am redus numărul de ore de la 33-34, la unele licee, sau 37-38 la altele, la 30 de ore pe săptămână“, declara ministrul Educaţiei. Doar liceele vocaţionale de artă sau coregrafie vor avea 33 de ore pe săptămână, pentru că „elevii nu sunt solicitaţi foarte mult psihic, ci se consideră că fac orele din plăcere”, explica Doina Pană, secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar. Modificările s-au făcut în funcţie de profil.

„Sunt peste 200 de specializări, iar noi am încercat să nu afectăm nici elevii şi nici normele profesorilor. Am făcut un compromis, pentru că elevii trebuie să-şi formeze anumite competenţe la sfârşitul celor 12 clase, dar şi să fie pregătiţi pentru examenul de bacalaureat”, a explicat secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, Doina Pană. La profilul mate-info sau cele tehnologice s-a scos o oră de la cea de-a doua limbă străină şi la clasele a IX-a şi a XI-a s-a scos ora de consiliere care se făcea o dată pe an. Istoria românilor a fost scoasă din orarul elevilor de clasa a XII-a care învaţă la filiera tehnologică. Mai mult, orele de sport au iscat un adevărat scandal. Nu se vor mai face două ore de educaţie fizică, ci una obligatorie şi alte trei, despre care încă nu se ştie cum se vor aranja în orarul liceenilor.


Ce se învaţă mai mult la şcoală

În Europa, tendinţa generală este ca 25-30% din timpul total al învăţării să fie alocat limbii oficiale. Matematica ocupă în majoritatea ţărilor locul al doilea sau educaţia artistică (Danemarca, Estonia, Ungaria, Finlanda, Suedia şi Norvergia). Totodată, şcolile îşi pot alege singure numărul de ore pentru unele discipline. În schimb, în România, flexibilitatea distribuirii numărului de ore este redusă.

La clasele I-IV, primele trei locuri sunt ocupate de română, matematică (15% din numărul orelor) şi educaţie fizică (10%), urmate de religie, limbi străine (5%) şi, abia pe ultimul loc, ştiinţele naturii.

La clasele V-VIII, distribuirea orelor este alta: româna, matematica, ştiinţele naturii şi limbile străine (15% din timpul total de studiu), urmate de ştiinţe sociale, educaţie fizică, muzică, desen şi religie.
Sursa Cotidianul

Salariile Educatiei sau visand la Uniunea Europeana

Grupul de lucru de la Ministerul Muncii a analizat marti, 2 iunie, propunerile ministerelor privind salariile pe care le vor avea bugetarii in grila unica. Aceasta a fost atat precedata (luni, 1 iunie), cat si urmata (miercuri, 3 iunie), de cate o intalnire intre reprezentanti ai Ministerului Educatiei si ai sindicatelor din invatamant. Potrivit rezultatelor partiale, profesorii nu vor mai fi platiti in functie de nivelul de studii la care predau. Astfel, la studii egale, cadrele didactice vor primi si salarii egale. De acum, se poate vorbi doar de profesori I, de cadre didactice cu studii de scurta durata, de cadre didactice cu studii medii si de cadrele universitare.
Indiferent de nivelul de studii la care predau, profesorii vor fi la fel salarizati. Profesorul care a terminat facultatea de lunga durata va avea aceeasi salarizare ca un profesor de liceu. Încadrarea in noua grila se face intre coeficientii 3,5 si 9,2. Astfel, profesorul I cu studii de lunga durata 4 - 5 ani intra in sistem cu un coeficient de ierarhizare 6 si poate ajunge, dupa 40 de ani vechime si dupa ce-si obtine toate gradele, la 9,2. Cadrele didactice cu studii de scurta durata intra in grila cu coeficientul 4,5 si pot ajunge la 7,5. Cei cu studii medii pot ajunge de la 3,5 la 6,5, in timp ce educatorii si invatatorii pot ajunge de la 3,5 la 6. Asadar, primii pasi concreti in stabilirea unei grile unice de salarizare au fost facuti. „S-a ajuns la o intelegere, dar care nu este definitiva“, a precizat prof. Paul Rusu, vicepresedintele FSI Spiru Haret: „Intentia noastra era sa fim situati pe acest maxim pe care il poate obtine un profesor in prima treime a grilei, undeva intre 10 si 15. Per ansamblu nu este rau, insa negocierile continua. S-a convenit asupra ierarhizarii pe cele cinci functii didactice si, in momentul de fata, incercam sa convingem ministerul sa sustina in negocierile de la ministerul Muncii ca profesorul care intra in sistem sa fie mai bine plasat in aceasta grila. În momentul de fata, pe ce s-a convenit, debutantul ar intra in sistem cu un salariu de 26 de milioane, deci aproape dublu decat in momentul de fata, dar trebuie sa tinem seama de faptul ca aceasta grila este cu bataie lunga, deci efectele s-ar vedea in urmatorii 5-10 ani. Încercam ca, la intrarea in sistem, sa imbunatatim putin salariul“.
Pe de alta parte, prof. Liviu Marian Pop, secretarul general al FSLI, este mai putin multumit de rezultatele de pana acum ale negocierilor: „Din pacate, pozitia obtinuta pentru personalul didactic auxiliar nu ne-a multumit sub nicio forma, din mai multe puncte de vedere: una legata de acordarea de drepturi egale, ceea ce nu se regaseste in grila, nedidacticul, a carui grila a fost facuta la Ministerul Muncii, nu era corelat cu didacticul auxiliar. Nu am discutat despre sporuri. Noi am cerut, chiar ieri ministerului sa ne puna la dispozitie o situatie a salariilor de incadrare, a salariilor brute, a tuturor indemnizatiilor, defalcate, la nivelul tarii, pentru a putea vedea ce sporuri se vor introduce in salariul de baza in asa fel incat sa ramana acea pondere de 30% si 70%“.
Dincolo de bune si rele, exista temeri si neincredere in aceasta lege a salarizarii unice: „Ca principiu, daca s-ar aplica ceea ce am gandit cu Ministerul Educatiei, in opinia noastra, ar fi un lucru bun. Într-adevar, salariile in invatamant ar trebui sa creasca. Dar temerea noastra este ca, din cauza faptului ca efortul financiar va fi destul de mare, aceasta lege nu se va aplica intr-un timp rezonabil. Nu cred ca in 6-7 ani se poate ajunge la salariile prevazute in grila, ce sa ne mai gandim la cei trei ani promisi de premierul Boc“, a spus prof. Simion Hancescu, prim-vicepresedintele FSLI.
Iar neincrederea este pe deplin justificata, mai ales daca tinem cont si de afirmatia prof. Liviu Pop: „Din calculele noastre, ar trebui ca 8% din PIB sa fie destinat Educatiei, lucru care poate sa se intample si anul viitor daca Guvernul...“
Într-adevar, daca Guvernul... nu se comporta exact ca in toamna anului trecut cand, date fiind apropiatele alegeri parlamentare, au votat, in unanimitate, o lege (de majorare salariala) care, din pacate, nu mai este lege. Criza este, se pare, o scuza buna si cu bataie lunga: nu sunt bani, nu marim salariile, ba chiar mai mult, taiem si sporurile... Cu toate acestea, rabdarea cadrelor didactice a ajuns aproape de sfarsit. Totusi, chiar daca au amenintat cu boicotarea examenelor nationale si chiar cu inghetarea anului scolar in curs, profesorii dau dovada de intelegere fata de parinti si copii, incercand, tot pe calea dialogului, sa-si recastige drepturile date printr-o lege. Astfel, intr-un comunicat al Federatiei Sindicatelor Libere din Învatamant se arata ca: Organizatiile sindicale afiliate la Federatia Sindicatelor Libere din Învatamant, din mai multe judete ale tarii, in numele a zeci de mii de cadre didactice din invatamantul preuniversitar, au investit Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct 2 si 3 din O.U.G. nr.151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant.
În sedinta din 2 iunie 2009, Curtea Constitutionala s-a pronuntat in dosarul nr. 59 D/2009, cu care a fost investita de catre Uniunea Sindicatelor Libere din Învatamant Ialomita, organizatie afiliata la FSLI, la care a conexat celelalte dosare, si, prin Decizia nr. 842/02.06.2009, a admis Exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct 2 si 3 din O.U.G. nr.151/2008, constatand ca prevederile acesteia contravin Legii fundamentale.
Avand in vedere decizia Curtii Constitutionale, Federatia Sindicatelor Libere din Învatamant someaza Guvernul Romaniei sa aplice legea de majorare a salariilor personalului didactic si sa plateasca drepturile salariale care se cuvin acestora incepand cu 1 octombrie 2008. aÎn caz contrar, Federatia Sindicatelor Libere din Învatamant isi va continua demersurile pe langa Organizatia Internationala a Muncii si se va adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului“.
Deocamdata, lucrurile raman... asa cum sunt, adica nesatisfacatoare. Cifrele, punctele si procentele salariale vehiculate in negocieri sunt doar propuneri proiectate pentru viitorii ani. Între timp, cadrele didactice fac eforturi pe toate planurile pentru a li se recunoaste drepturile consacrate prin lege si pentru a convinge autoritatile ca educatia – care nu e doar o abstractiune, ci implica si pe angajatii sistemului – trebuie, asa cum spune tot legea, sa fie o prioritate nationala. Din pacate, promisiunile nu le influenteaza conditia materiala si nu-i ajuta sa traiasca mai bine. Pana la atingerea standardelor salariale ale colegilor lor din Uniunea Europeana, dascalii nostri mai au mult de asteptat.

Cristiana MIU
Sursa Tribuna invatamantului

Profesorii, cadrele militare şi poliţiştii şi-au stabilit salariile din grila unică

Profesorii, cadrele militare şi poliţiştii şi-au stabilit vineri salariile din grila unică, după ore întregi de discuţii la ministerul Muncii. Graba e mare, întrucât termenul fixat de premierul Emil Boc pentru terminarea proiectului de lege expiră săptămâna viitoare.

Foto (1)

Vezi Galerie Articol

Cel mai mic salariu în armată şi poliţie, care va fi acordat agenţilor de poliţie debutanţi şi soldaţilor, va fi de 2.280 lei, iar şeful armatei române va câştiga 8.190 lei, la fel ca şi chestorul general de poliţie, potrivit grilei de salarizare convenite de Armată şi Poliţie şi Ministerul Muncii.

Astfel, şeful de stat major al armatei, amiralul şi chestorul general de poliţie vor avea salarii cuprinse între 8.100 lei şi 8.190 lei, corespunzător coeficienţilor de salarizare de 13,5-13,65 (la un salariu minim pe economie de 600 lei), în timp ce chestorul şef de poliţie, viceamiralul şi generalul locotenent va putea câştiga cel mult 8.070 lei.

"S-a convenit cu reprezentanţii ministerul Muncii ca şeful armatei să nu câştige mai mult decât ministrul de resort", a declarat, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor ''Pro Lex'', Vasile Lincu.

Funcţia corespunzătoare gradului de colonel va avea un coeficient în grila de salarizare a Legii Unitare de 11-12,6, respectiv venituri cuprinse între 6.600-7.560 lei, iar un căpitan ar putea câştiga maximum 6.480 lei. Un locotenent ar putea avea o indemnizaţie cuprinsă între 3.600 şi 4.020 lei, în timp ce un agent de poliţie poate câştiga numai din salariu între 3.420 şi 3.600 lei.

Funcţiile corespunzătoare gradelor de agent de poliţie sau penitenciare debutanţi sau soldaţilor va avea un coeficient în grila de salarizare de 3,8, respectiv un salariu de 2.280 de lei.

Un profesor debutant va câştiga 3.300 lei, iar un profesor care şi-a luat definitivatul - maximum 4.300 lei, în timp ce un învăţător cu studii medii şi vechime de peste 40 ani va avea un salariu de 3.600 lei, potrivit grilei finale unice de salarizare convenite de Ministerele Educaţiei şi Muncii.

Totodată, un profesor cu gradul II va câştiga maximum 4.900 lei, iar un profesor cu gradul I cu o vechime de peste 40 de ani - 5.500 lei.

Un învăţător debutant, un educator şi un maistru cu studii medii vor avea coeficienţi în grila unică de salarizare cuprinşi între 2,77 şi 3,50, respectiv un salariu maxim de 2.100 lei, calculat la salariul minim brut pe economie, de 600 lei.

Cât priveşte învăţământul superior, salariile pornesc de la 2.844 lei, pentru un asistent universitar cu vechime minimă, până la 7.800 lei, pentru un profesor universitar cu vechime maximă.

Astfel, un asistent universitar ar urma să câştige între 2.844 lei şi 4.500 lei, având coeficienţi în grilă cuprinşi între 4,74 şi 7,50, iar un connferenţiar universitar între 4.512 lei şi 6.000 lei, în funcţie de vechime.

Profesorii universitari vor avea salarii cuprinse între 5.814 lei şi 7.800 lei, coeficienţii fiind cuprinşi între 9,69 şi 13.

Documentul convenit de reperezentanţii Ministerului Educaţiei şi cei ai Ministerului Muncii mai prevede introducerea în salariul de bază a sporurilor de stabilitate, de vechime şi a celui neuropsihic pentru angajaţii din învăţământ.

În categoria sporurilor vor fi cuprinse, însă, salariul de merit, gradaţia de merit şi indemnizaţia de conducere, care vor putea reprezenta cumulat maximum 30% din salariul de bază.

Salariul unui prefect ar putea fi de 7.650 lei, cel al unui subprefect de 7.590, iar funcţia de secretar general în administraţia locală va fi remunerată cu 7.620 lei, potrivit grilei unice de salarizare convenite vineri în forma finală de reprezentanţii administraţiei locale cu Ministerul Muncii.

Totodată, un director general în primărie sau în prefectură ar putea câştiga, cu tot cu treapta de salarizare, 7.380 lei, ceea ce reprezintă un coeficient de 12,3 în grila unică de salarizare, aplicat nivelului actual al salariului minim brut pe economie, de 600 lei.

Noua grilă prevede pentru un şef de serviciu în administraţia locală un coeficient de ierarhizare de 11,15, respectiv un salariu brut de 6.690 lei, iar pentru un şef de birou un, salariu de 6.600 lei.

Un director în cadrul unei primării sau al unei prefecturi ar urma să câştige, potrivit noii grile, 11,8 salarii minime pe economie, respectiv 7.080 lei.

Până vinerea viitoare, grupul de lucru de la ministerul Muncii trebuie să finalizeze proiectul de lege privind salarizarea unică în sistemul bugetar. Documentul va ajunge apoi pe masa Guvernului.

Legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010, aşa cum a impus Fondul Monetar Internaţional.

Sursa: Realitatea TV

Sindicatele din învăţământ strâng rândurile

Ieri, la sediul Casei de Cultură a Sindicatelor, a avut loc o scurtă conferinţă de presă organizată de Gheorghe Untaru, preşedintele Sindicatului Liber din Învăţământ zona Balş, şi Şerban Chiosan, preşedintele Sindicatului Liber din Învăţământ zona Caracal. La discuţii a luat parte şi Liviu Pop, secretar general al Federaţiei Sindicale Libere din Învăţământ la care sunt afiliate cele două sindicate. Cei doi lideri sindicali au anunţat cu această ocazie constituirea Uniunii Judeţene Olt a Sindicatelor Libere din Învăţământ, cu acordul şi sprijinul FSLI. „Cele două sindicate nu s-au contopit, vor avea în continuare personalitate juridică, dar reprezentarea la nivel judeţean va fi făcută prin această Uniune, pentru este mult mai bine ca interesele comune să fie susţinute de o singură voce. Săptămâna viitoare, reprezentanţii celor două sindicate se vor întâlni pentru a pune la punct detaliile legate de organizarea alegerilor pentru preşedintele Uniunii şi vom sta de vorbă cu conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt pentru găsirea unui spaţiu”, a declarat Liviu Pop.Acesta a mai adăugat că, în cadrul discuţiilor purtate cu reprezentanţii ministerului Educaţiei, referitor la descentralizare, s-a convenit ca banii pentru salariile personalului să vină direct în unităţile şcolare, prin Finanţe, directorii unităţilor şcolare să fie numiţi de inspectorate cu avizul consiliilor locale, iar consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ să fie compuse în procent de 50% din cadre didactice şi 50% din reprezentanţi ai autorităţilor locale.• Nina NEACŞUIeri, la sediul Casei de Cultură a Sindicatelor, a avut loc o scurtă conferinţă de presă organizată de Gheorghe Untaru, preşedintele Sindicatului Liber din Învăţământ zona Balş, şi Şerban Chiosan, preşedintele Sindicatului Liber din Învăţământ zona Caracal. La discuţii a luat parte şi Liviu Pop, secretar general al Federaţiei Sindicale Libere din Învăţământ la care sunt afiliate cele două sindicate. Cei doi lideri sindicali au anunţat cu această ocazie constituirea Uniunii Judeţene Olt a Sindicatelor Libere din Învăţământ, cu acordul şi sprijinul FSLI. „Cele două sindicate nu s-au contopit, vor avea în continuare personalitate juridică, dar reprezentarea la nivel judeţean va fi făcută prin această Uniune, pentru este mult mai bine ca interesele comune să fie susţinute de o singură voce. Săptămâna viitoare, reprezentanţii celor două sindicate se vor întâlni pentru a pune la punct detaliile legate de organizarea alegerilor pentru preşedintele Uniunii şi vom sta de vorbă cu conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt pentru găsirea unui spaţiu”, a declarat Liviu Pop.Acesta a mai adăugat că, în cadrul discuţiilor purtate cu reprezentanţii ministerului Educaţiei, referitor la descentralizare, s-a convenit ca banii pentru salariile personalului să vină direct în unităţile şcolare, prin Finanţe, directorii unităţilor şcolare să fie numiţi de inspectorate cu avizul consiliilor locale, iar consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ să fie compuse în procent de 50% din cadre didactice şi 50% din reprezentanţi ai autorităţilor locale.• Nina NEACŞU

Sursa

Ziua Invatatorului - flori si diplome de excelenta

Aici

Profesorii ar putea avea salarii de pana la 5.400 de lei

Profesorii ar putea avea salarii de pana la 5.400 de lei Ministerul Educatiei a finalizat, luni, proiectul grilei de salarizare a angajatilor din preuniversitar si propune lefuri de la 2.100 de lei brut pentru educatorii si invatatorii debutanti, la 5.400 lei pentru profesorii cu peste 40 de ani vechime si gradul didactic I, potrivit sindicatelor.

"Am cazut de acord la salarii cuprinse intre de 3,5 ori salariul minim pe economie, la de 9,2 ori. In plus, vom stabili si acordarea unor sporuri de performanta, care se vor ridica la pana la 20% din salariu", a precizat, pentru Newsin vicepresedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), Simion Hancescu.

Grila de salarizare, discutata luni la Ministerul Educatiei, propune cresteri de circa 300% pentru educatorii, invatatorii si profesorii debutanti. Astfel, daca in prezent salariile debutantilor sunt de 900 de lei brut la educatori si 1.100 de lei brut la profesori, prin noua grila se ajunge la 2.100 de lei, respectiv 3.300 lei.

"Daca se pastreaza acelasi sistem de impozitare si in 2012, cand ar fi data limita pe care a promis-o guvernul pentru intrarea in vigoare a legii salarizarii unice, educatorii si invatatorii debutanti fara studii superioare de lunga durata vor primi in mana 1.400-1.500 de lei, de la 660 lei cat primesc in prezent. Cel mai mare salariu il vor avea educatorii, invatatorii si profesorii cu gradul I si maximum de vechime. Ei vor ajunge sa ia 3.800 lei in mana, fata de 2.000 cat au acum", explica vicepresedintele FSLI.

Sindicalistii sunt, insa, ingrijorati ca legea nu va putea fi aplicata in trei ani de la intrarea ei in vigoare in 2010. "Se prevad majorari semnificative si ma indoiesc ca guvernul va avea acesti bani. Educatia ar trebui sa aiba 8% din PIB pentru majorarile propuse, iar in prezent are efectiv, dupa restructurarea bugetara, circa 4%", spune Hancescu. Proiectul discutat luni va fi prezentat la sedinta comuna de marti de la Ministerul Muncii.
Sursa Romania libera