Eram genul de elev care fusese si la olimpiade de matematica, de romana, de fizica si nu era multumit de niciuna
HotNews.ro: De unde a pornit pasiunea ta pentru chimie?
Vlad Puscasu: Am inceput intr-a VIII-a, am luat o revista, am facut niste probleme din ea si le-am trimis, era ceva de genul "Gazetei matematice". Nu stiam prea bine ce vreau, erau o groaza de necunoscute pentru mine. Eram genul de elev care fusese si la olimpiade de matematica, si de romana si de fizica si nu era multumit de niciuna. Am zis sa incerc si la chimie si m-am trezit ca iau locul I la nationala.
HotNews.ro: Ai ajuns pur si simplu la nationala, fara o pregatire speciala?
Vlad Puscasu: Am avut o pregatire, dar nu foarte temeinic. Profesorul de atunci a pus foarte mult accent pe partea practica si asta m-a ajutat. Faceam foarte multe experimente in laborator si chiar ma pricepeam foarte bine. Am fost selectat in lotul Romaniei pentru Olimpiada Internationala de Stiinte, prima mea olimpiada internationala, in clasa a IX-a, in Indonezia. A fost frumos, foarte frumos. Am luat argint.
Atunci am vazut ca se poate si m-am apucat serios de chimie. La sfarsitul clasei a IX-a, inceputul clasei a X-a m-am calificat la Olimpiada Internationala de Chimie, atunci era foarte mare miza pentru ca nu se mai calificase niciun elev de clasa a X-a pana atunci, din partea Romaniei. Am luat argint la "cea mare", aur la Mendeleev, din nou argint la "cea mare" si aur la Mendeleev, intr-a XI-a si, acum, aur la Mendeleev si, sper, aur si la "cea mare", care se va tine la Cambridge, in Anglia.
N-am avut liceu, cum au avut altii
HotNews.ro: De ce ai spus ca nu se mai calificase niciun elev de varsta ta pana atunci? Cum se realizeaza, de fapt, selectia?
 |
| Vlad Puscasu-olimpic cu aur la chimie Foto: HotNews.ro |
 |
Vlad Puscasu: In lotul national largit, selectat pentru baraj, sunt 20 de elevi, cate 2-3 de la fiecare clasa. Insa la faza internationala, acolo unde nu merg decat patru oameni, clasa nu e criteriu de selectie. Acolo merg cei mai buni din cei 20. Cand am mers prima data, se tinea la Moscova si eu imi doream foarte mult sa vizitez Moscova, nu regret nicio clipa ca am participat.
Pe de o parte imi pare rau, asa, ca am lucrat foarte foarte mult si n-am mai avut putere si rabdare sa repet acelasi lucruri si intr-a XI-a si am lucrat mai mult pe langa. Am ramas cu chimia, dar nu mai am acelasi entuziasm si pasiune sau curiozitate, ca la inceput. Stiu insa ca, daca nu as fi facut toate astea, nu as fi reusit sa plec in America, la studii. De mic mi-am dorit sa invat acolo si altfel nu cred ca as fi reusit.
Toate experientele pe care le-am avut m-au maturizat si m-au schimbat foarte mult in toti acesti ani. N-am avut liceu, cum au avut altii. Trei luni pe an sunt plecat. Profesorii au fost foarte intelegatori si ei stiu ca nu as fi putut, ca nu as fi avut timp fizic sa am pregatesc pentru toate obiectele.
Profesorul trebuie sa stie sa incurajeze si sa te impresioneze
HotNews.ro: Cat a contat ajutorul venit din partea profesorului?
Vlad Puscasu: Rolurile profesorului sunt foarte diferite, cred ca de la o varsta la alta. Eu ce urmaresc la un profesor? Sa ma impresioneze, atat! Sa-mi ofere conditii de lucru. Cu profesoara actuala ma pregatesc din clasa a IX-a si, la inceput, chiar a tras de mine si am lucrat. Dar, dupa aceea, la un moment dat, a trebuit sa ma detasez si am lucrat foarte mult singur. Aud foarte multa lume ca spune ca "sunt multe chestii pe care nu le stie profa'". Normal ca nu le stie, pentru ca nu are de ce sa le stie, ca si eu, daca as fi profesor, n-as sta sa invat pentru un elev toate prostiile, ca sa i le predau dupa aceea. Se poate invata si individual.
Profesorul trebuie sa stie sa incurajeze si sa te impresioneze, sa-ti arate ceva care sa te faca sa vrei sa mai continui. Am comunicat foarte bine cu profesoara mea si asta e secretul cel mai important, mai important decat sa stea langa tine si sa-ti predea probleme. Si inainte de ea am avut parte de un profesor foarte bun. Iti trebuie anumite calitati pentru ca noi avem interese diferite fata de cele ale unui matematician sau informatician, noi suntem mai mult cu culori, structuri, decat cu numere, suntem mai practici.
Chimia este singura stiinta care te pune in contact cu absolut tot - biologie, fizica, matematica
HotNews.ro: Stii ca de multe ori matematicienii si fizicenii spun despre cei care sunt foarte buni la chimie ca ar fi tocilari si totul se rezuma la regula de 3 simpla?
Vlad Puscasu: Da, stiu, este vechea disputa. Chimia este singura stiinta care te pune in contact cu absolut tot - cu biologia, cu fizica, cu matematica. Avem biochimie, avem chimie fizica, imbina absolut toate stiintele. Cei de la fizica habar n-au de chimie, cei de la matematica habar n-au de chimie, noi trebuie sa stim din toate! La clasa, intr-adevar, totul se rezolva cu regula de trei simpla. Ce se intampla la clasa este total lipsit de substanta, la chimie. Pe cand, la fizica si al matematica se lucreaza serios, mult mai temeinic. Daca ar invata si ei macar putin din chimia pe care o stiu eu, ar vedea ca nu au dreptate.
HotNews.ro: Vezi altfel lumea?
Vlad Puscasu: Da, cred ca da. Sunt multe probleme pe care mi le pun, insa nu e ca si cum m-as uita la ceva si as vedea vibrand atomii. Sunt doar mai putin ignorant, iar daca as sti si din celelalte...ar fi mai completa viziunea.
HotNews.ro: Cum e sa fii cel mai bun?
Vlad Puscasu: Nu sunt cel mai bun, am fost si norocos. Am avut noroc ca am luat locul I intr-a VIII-a si ca m-am dus in Indonezia si asta m-a motivat. Eu ma bucur ca am fost primul si i-am incurajat si pe ceilalti. Mi-am dorit ca aceasta competitie sa nu degenereze si sa fie dominata de alte interese.
Cand ajungi sa abordezi chestii mai dificile, trebuie sa te limitezi strict pe ceea ce se cere la concurs
HotNews.ro: Se intampla sa primeze si alte interese?
Vlad Puscasu: Da, se intampla, deja isi pierde tot farmecul concursul. Si pregatirea pe care o facem pentru concursuri iti schimba total interesele. La inceput vezi totul ca pe ceva nou, descoperi si iti place. Cand ajungi sa abordezi chestii mai dificile, nu ai timp sa le faci pe toate si trebuie sa te limitezi strict pe ceea ce se cere la concurs. Pentru mine e aiurea, intri asa, intr-o cursa. Eu m-am si saturat sa nu mai am timp si de altceva.
HotNews.ro: Au meritat eforturile pe care le-ai facut in toti acesti ani?
Vlad Puscasu: Da, cred ca au meritat, m-au primit si la facultate, unde vroiam, la MIT. Vroiam la Columbia, dar asta e. Imi place ca te duci acolo si poti sa iti alegi ce cursuri vrei, nu conteaza ce ai facut. Imi asigura cam trei sferturi din costuri, vor mai completa ai mei cu aproximativ 12.000 de euro. Sper ca anul viitor sa imi acopere mai mult, n-am avut ce sa zic, e si criza. Daca nu, probabil va trebui sa iau niste imprumuturi, ma descurc, nu ma gandesc prea mult la asta. Parintii mei m-au sustinut intotdeauna, au stiut ca vreau sa plec, au incredere in mine.
As fi muncit mult mai mult daca n-as fi avut talent
HotNews.ro: Crezi ca talentul se mosteneste sau se dobandeste?
Vlad Puscasu: Nu stiu daca se mosteneste, ai mei nu prea au avut treaba cu chimia, mama e medic, tata e inginer, nu stiu. E vorba de foarte multa munca. As fi muncit mult mai mult daca n-as fi avut talent. Adica, as putea lucra luni intregi la matematica si tot n-as ajunge la Internationala, asta e sigur 100%. Conteaza si inclinatia.
HotNews.ro: Care este adversarul cel mai de temut al Romaniei la olimpiada intenationala?
Vlad Puscasu: Rusii iau toti aur, chinezii la fel, coreenii iau 3 medalii de aur din 4 sigur. Noi n-am mai luat aur din 2004, cred. As fi vrut sa iau anul trecut, am fost la 0.9 puncte de el. Sper ca anul asta sa reusesc. Anul trecut am avut toate sansele, pentru ca s-a tinut si in Ungaria. Fiecare tara are un specific de probleme, lucrasem inainte subiecte asemanatoare, ca sa stiu la ce sa ma astept.
 |
| Vlad Puscasu Foto: HotNews.ro |
|
La Moscova a fost foarte greu, unul dintre cele mai grele concursuri internationale de chimie dintotdeauna. Anul trecut eram bine pregatit, insa ne-au lovit cu un nou tip de probleme si a fost si mult, a fost foarte mult. Bine, am si gresit de la mine, pe langa, ca asa se intampla. Asa ca echipa a luat 3 argint si un bronz.
Mai este si Mendeleev-ul care este mult mai greu ca olimpiada mare, sunt niste subiecte facute de rusi, de la Lomonosov, din Moscova, sunt foarte dure. Imi place, in schimb, ca sunt concepute in asa fel incat trebuie sa te gandesti un pic. Nu se pune accent pe cunostinte, cat pe principii si logica. Am doua medalii de aur la el. Aurul de anul asta a fost mai slab decat cel de anul trecut, anul trecut am fost pe 2, anul asta pe 10.
Mi-ar placea sa fie un program mai centralizat pentru ca sunt multe carti, multe informatii, te pierzi in ele
HotNews.ro: Care este principiul de acordare a medaliilor?
Vlad Puscasu: Se dau cam 20 de medalii de aur, 40 de argint si 60 de argint. Altfel n-am lua nicio medalie, sunt sigur de asta. Pe primele locuri sunt chinezi, rusi, singaporezi, coreeni. Ei sunt genul de oameni care vin la olimpiada o data si bine. Fac sase luni de pregatire intensa numai pentru asta, lotul lor se stie inca din decembrie. Dar e mai bine si la noi, de la an la an.
Nu prea tinem legatura cu profesorii care ne pregatesc la Bucuresti. Eu invat de pe net sau ma duc la Cluj sa imi cumpar carti, cei de la Iasi invata de pe cartile de la Iasi, cei de la Bucuresti sunt cu cartile lor, nu suntem un grup compact. Mi-ar placea sa fie un program mai centralizat pentru ca asa sunt multe carti, multe informatii, te pierzi in ele daca nu stii ce sa alegi. Ar fi mult mai bine daca ar fi o singura carte si ar trebui sa o lucrezi pe aia de la inceput si pana la sfarsit.
HotNews.ro: Cum ai aplicat la universitate in SUA?
Vlad Puscasu: Am trimis tot felul de documente, am dat SAT-ul, n-am avut un scor extraordinar de mare, 2210 din 2400. Cred ca se pot obtine 2300-2350 destul de lejer, insa trebuia sa lucrezi foarte multe variante de subiecte, ori eu nu am facut chestia asta. Poate ca daca il aveam mai mare, m-ar fi primit si la Harvard si la Princeton, dar asta e.
M-am gandit foarte bine: las totul in urma si o iau de la zero
HotNews.ro: Ti-ar fi placut mai mult sa fii acceptat in alta parte?
Vlad Puscasu: Inainte mi-as fi dorit mult la Columbia, in New York, pentru ca de mic mi-am dorit sa traiesc acolo si au si un specific, te dezvolta multilateral. Si la MIT este in regula, sunt in jur de 4.000 de cursuri din care pot sa imi aleg si sunt mult mai optimist ca inainte. Aici am de ales intre 500, sa zicem, de cursuri umane. Nu stiu, parca toate suna bine si ai vrea sa le faci.
La Columbia era altfel, iti spuneau: trebuie sa le faci pe astea. Au fost si foarte multi aplicanti, cu 1000-2000 mai multi decat in anii trecuti si nu m-au primit. Dar nu mai conteaza, m-am gandit foarte bine inainte, las totul in urma si o iau de la zero. Daca n-o sa-mi placa, pot sa vin inapoi, insa vreau sa incerc, sa vad cum e sa fiu pe cont propriu. Mai vine cineva din Ramnicu-Valcea si mai sunt romani pe acolo. O sa vad.
HotNews.ro: De ce nu ti-ai depus candidatura si la Oxford sau Cambridge?
Vlad Puscasu: Pentru ca acolo trebuia sa imi aleg din primul an domeniul in care sa-mi iau diploma si chiar nu stiu ce sa aleg. Sa spun acum ca imi place organica si sa ma satur la un moment dat? Nu, chiar nu vreau asta! In liceu, dupa ce am intrat in circuitul de concursuri, n-am mai avut alta alternativa, insa acolo, daca nu imi place ceva, pot sa aleg altceva in orice moment. Poate ca daca ma ghidam dupa alte criterii, in Anglia ar fi fost mai bine - si mai aproape de casa si mai putin de platit. Mult mai putin de platit.
Nu iti vine sa stai aici sa inveti, ca te pierzi la un moment dat
HotNews.ro: Te-ai gandit cum ar fi sa ramai in Romania?
Vlad Puscasu: Nu stiu, ma uit ca la Facultatea de Chimie se duc tot mai multi studenti care nu au nicio treaba cu chimia. Nu iti vine sa stai aici sa inveti, ca te pierzi la un moment dat. Si nici cu cercetarea nu merge, ca m-am gandit si la asta. Ce sa fac cercetare in Romania? Inca ma mai gandesc daca sa fac cercetare pe unde ma duc sau sa fac altceva. Nu m-am gandit niciodata ca trebuie sa raman in Romania pentru ca e nevoie de mine, suntem in secolul XXI si ne confruntam cu globalizarea. Nu mai conteaza ca suntem americani sau romani, practic lucrezi in interesul tuturor. Daca o sa am ce sa fac in Romania, cu cea mai mare placere o sa vin inapoi.
HotNews.ro: Este ceva ce iti lipseste acum si speri sa gasesti acolo?
Vlad Puscasu: Imi doresc sa merg acolo si sa nu depind de nimeni, sa am bani cati am nevoie si sa fac ce vreau. Asta e, sa fac ce vreau si sa pot, sa am posibilitatea sa fac ce vreau! Nu obisnuiesc sa-mi fac planuri, lucrurile se schimba foarte rapid.
Sursa HotNews.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu