Medicul primar, egal cu tenorul şi căpitanul la salariu

Medicul primar ar putea să fie în acelaşi palier salarial cu artistul liric de operă, căpitanul, conferenţiarul universitar sau consilierul superior din Finanţe, potrivit unei schiţe din viitoarea lege a salarizării unitare a bugetarilor.
Grupul de lucru care elaborează proiectul de lege privind o salarizare unitară în sistemul bugetar a stabilit primele trei etaloane de funcţii din domeniile sănătate, educaţie şi administraţie publică de la care pleacă viitoarea grilă comună a retribuirii tururor angajaţilor de la stat. Acestea sunt medicul primar de clinică, profesorul de gradul I sau II (încă se discută) de liceu, cu vechime de 6-10 ani, şi referentul superior în aparatul ministerelor. Şase instituţii au transmis deocamdată funcţiile pe care le consideră similare cu cele trei luate ca etalon.

În ceea ce priveşte funcţia de medic primar, de exemplu, reprezentanţii ministerelor şi ai sindicatelor au decis că ea poate fi pusă pe acelaşi palier cu conferenţiarul universitar din învăţământ, căpitanul din sistemul militar, consilierul superior din Finanţe şi artistul liric de operă.
Profesorul de liceu care are 6-10 ani de vechime este considerat similar cu sublocotenentul, plutonierul adjutant principal cu studii superioare/maistrul militar/principal din armată, cu expertul principal/expertul vamal principal din Finanţe, cu muzeograful gradul II/preotul de parohie, cu farmacistul/fiziokinetoterapeutul şi cu expertul principal, consilierul juridic principal sau auditorul principal pe parte de funcţionari publici. Referentul superior dintr-un minister va fi considerată o funcţie similară cu secretarul de şcoală/pedagogul din educaţie, cu soldatul şi gradatul voluntar/referentul pentru personalul civil din armată sau cu statisticianul medical/laborantul din domeniul sănătăţii.

Mihaela Neacşu, vicepreşedintele sindicatului Publisind şi participant la grupul de lucru de la Ministerul Muncii, a explicat că aceste trei funcţii din trei domenii diferite au fost luate în discuţie aleatoriu, ca punct de plecare, şi urmează ca ministerele să stabilească şi funcţiile care intră între acestea trei, astfel încât procesul de stabilire a poziţiilor similare să poată continua.

Concret, până acum grupul de lucru a stabilit cele nouă criterii generale de ierarhizare care vor sta la baza acestei grile: nivelul de studii şi competenţe, importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor, expunerea la factori de risc, incompatibilităţile şi conflictele de interese, dificultatea activităţilor specifice, sfera de relaţii şi interacţiunea cu factorii externi şi condiţiile de acceptare pe post, adică gradul de dificultate al examenului şi pregătirea necesară.
Cotidianul