Pentru un câştig mai bun profesorii îşi iau lumea în cap

Statutul Personalului Didactic dă dreptul la un an de concediu fără plată

Inspectoratele şcolare judeţene spun că numărul profesorilor care pleacă este constant, în ultimii ani

Anual, în fiecare judeţ, zeci de profesori aleg să-şi depună cereri de concediu fără plată pe termen lung, de regulă de la şase luni la un an. Motivul: fie au probleme personale de rezolvat, fie urmează vreo specializare sau vreun program de masterat ori doctorat. În general, numărul celor care pleacă la studii este mai mic decât numărul celor care invocă motive personale.

Această ultimă categorie de dascăli este, de obicei, în căutarea unei surse alternative de venit. Cum Statutului Personalului Didactic (art 102, al. 2) prevede că orice titular “poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an şcolar sau universitar, o dată la 10 ani, cu aprobarea instituţiei de învăţământ superior sau, după caz, a inspectoratului şcolar, cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă”, dascălii nu fac altceva decât să-şi ceară un drept legal.

Alţii, mai norocoşi, prind un job mai bine plătit, în alt domeniu, şi pleacă definitiv de la catedră. Care este amploarea situaţiei nu se ştie, deoarece Ministerul Educaţiei nu deţine o situaţie la nivel naţional, şi asta pentru că inspecoratele şcolare nu au raportat încă numărul concediilor şi al demisiilor aprobate.

De regulă, aceste date se centralizează la sfârşitul primului semestru. „Noi ştim că aceste persoane s-au dus şi au lucrat în străinătate”

În anul şcolar trecut, 114 cadre didactice titulare constănţene şi-au prezentat demisia, în timp ce alte 84 au solicitat concedii fără plată, pe termen lung. În judeţul Maramureş, de la 1 ianuarie a.c. şi până în prezent şi-au depus demisia 29 de dascăli, în timp ce 42 de cadre didactice au solicitat concediu pentru studii (specilizare sau doctorat).

Totodată, s-au înregistrat 39 de cereri de concedii fără plată. Consilierul de imagine al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Maramureş, Filip Pavel, ne-a declarat: “Ei scriu întotdeauna acolo, în cerere, motive personale, dar noi ştim că aceste persoane se duc şi lucrează în străinătate. Numărul celor care pleacă e oarecum constant, ba chiar există o tendinţă de scădere. Există şi o motivaţie. Pe spaţiul Italiei şi Spaniei s-au înrăutăţit lucrurile şi lumea se întoarce acasă”.

Aceeaşi gândire o au şi cei de la ISJ Vrancea. Aici, de la începutul anului şcolar şi până în prezent au fost înregistrate zece demisii – dintre care opt din partea unor profesori titulari – şi 23 de cereri de concediu fără plată, zece dintre dascăli declarând că pleacă la studii peste hotare. “Chiar şi aceştia care sunt pentru studii, tot în ţările UE merg la muncă. Atât că mai fac şi o facultate”, ne-a spus inspectorul şcolar general al judeţului Vrancea, Iordache Bostan.

Încurcătură la reocuparea catedrelor

În judeţul Vaslui, 15 dascăli au demisionat de la începutul anului şcolar, 96 de educatoare, învăţătoare şi profesoare au intrat în concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului, în timp ce 46 de dascăli au solicitat concedii fără plată pe un an.

Problema apare când profesorul doreşte să revină la catedră înainte de expirarea concediului. “Oamenii fac cereri pentru un an de zile, dar nu stau atât, vin după două luni şi ne dau treburile peste cap, pentru că noi angajăm între timp alţi oameni pe posturile rezervate”, ne-a declarat inspectorul şcolar general al judeţului Vaslui, Florin Ciurariu.

În judeţul Iaşi, de la 1 august a.c. au fost depuse 61 de cereri de concediu fără plată şi 24 de demisii, din partea unor cadre didactice titulare.

Educatoarele şi învăţătoarele solicită cel mai des concediu pentru studii

În Capitală, de la începutul anului, şi-au dat demisia 150 de cadre didactice, majoritatea tineri cu vârste până în 35 de ani. Motivul: au găsit alt post, mai bine plătit. În această categorie se încadrează, în primul rând, profesorii de limbi străine. Există şi alte exemple. O educatoare absolventă de psihologie s-a angajat psiholog la Pompieri, în timp ce o profesoară de religie a găsit un post mai bun la Direcţia pentru Protecţia Copilului (DGASPC). Pe lângă demisii, s-au înregistrat 89 de cereri de concediu fără plată, dintre care 50 sunt motivate de continuarea studiilor. Majoritatea cadrelor didactice interesate de specilizări sunt educatoarele şi învăţătoarele, care, după absolvirea facultăţii, ajung să părăsească sistemul. Nu mai miră pe nimeni, în aceste condiţii, faptul că la ora actuală, în Capitală, există un deficit de 800 de educatoare.

„Ei scriu întotdeauna acolo, în cerere, motive personale, dar noi ştim că aceste persoane se duc şi lucrează în străinătate” - Insp. Filip Pavel, consilier de imagine ISJ Maramureş.

Sursa: Gândul