TELENOVELA FUNERIU ÎNCEPE,

Din 23 decembrie 2009 până în prezent la nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asistam la o serie de episoade pentru a convinge şi a se convinge că OUG 114 poate fi aplicată.
Episoadele se succed cu o repeziciune pe care nici cei din minister nu reuşes să le stăpâneasca, de la „eroarea materială” a anexei (cred că eroarea este în mintea unora din conducerea guvernului), până la ultima întâlnire informală cu sindicatele, după ce în prealabil au fost chemaţi la extemporal inspectorii generali pentru a propune anumite măsuri.
Totul cu un singur scop: încorsetarea educaţiel într-un buget fixat de către un finanţist.
Am urmarit cu interes prima declaratie a domnului ministru legata de aplicarea acestei ordonaţe. Am citit si recitit comunicatul de presa de pe site-ul ministerului. Parerea mea este, in continuare, ca la nivel de conducere de minister nu se stia (nici chiar d ministru..poate ceva functionari din minster) iar trecerea prin guvern a acesteia a fost facuta fara sa fie citita de reprezentantii ministerului educatiei.
Acum, in fata faptului implinit, onor ministerul doreste sa ne convinga ca o sa aplice aceasta odonananta cu orice pret si cauta solutii cu partenerii de dialog social.
Ma intreb de ce nu s-a facut acest lucru inainte de aparitia acesteia. De ce nu a existat aceasta fundamentare inainte de a se trimite cifrele catre Monitorul Oficial.
Asta pentru ca si in actualul Guvern, nu avem un ministru al educatiei, avem un executant al ministrului de finante, care preia niste cifre si incerca sa le transforme in "reforma educatiei".
Susţin că DE EDUCATIE TREBUIE SA SE OCUPE MINISTERUL EDUCATIEI SI NU CEL DE FINANTE.

În, 12 ianuarie 2010 a avut loc la sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului o a doua întâlnire informală, în cadrul căreia au fost prezentate propunerile inspectorilor şcolari generali privind măsurile de aplicare a OUG 114/2009.
Aceste măsuri sunt următoarele:
- la nivel de comună să existe o singură unitate cu personalitate juridică;
- regruparea claselor parelele sub media prevăzută de lege;
- predarea educaţiei fizice la învăţământul primar să se realizeze de către învăţători, institutori fără a afecta norma titularilor;
- regândirea centrelor bugetare la nivelul comunităţilor locale;
- încadrarea în numărul minim de ore al planurilor cadru în vigoare;
- efectuarea orelor de laborator tehnologic cu întreaga clasă;
- efectuarea orelor de cultură generală la învăţământ vocaţional, separarea doar la disciplinele de specialitate;
- reducerea numărului de clase la învăţământul seral prin compensare prin învăţământ fără frecvenţă;
Din cele patru propuneri iniţiale ale MECTS ar produce efecte utile următoarele două:
- reorganizarea unităţilor şcolare cu cel puţin 300 de elevi, 300 de elevi şi preşcolari, 150 de preşcolari
- încadrarea la clasele de debut (I,V,IX) din zona urbană cu limita maximă a numărului de elevi prevăzut de lege

Putem găsi multe propuneri şi măsuri însă niciuna nu o să ducă la creşterea calităţii actului de predare, a calităţii învăţămîntului. De aceea e nevoie de un răspuns de la nivelul ministerului la întrebarea: CE CÂŞTIGĂ ÎN CALITATEA EDUCAŢIEI ELEVUL PRIN ACESTE MĂSURI?
Până ministerul nu o să pună în centru educaţiei elevul şi nu banii nu o sa avem cu adevărat o reformă în educaţie. Deşi Fedeaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ din România a cerut şi cere reformă în sistemul de învăţământ nu este suficient atâta timp ct ăartenerii sociali nudoresc sau o doresc doar declarativ.
Rămâne speranţa că Avocatul Poporului, la care F.S.L.I. fiind singura federaţie care a cerut neconstituţionalitatea OUG 114, o să reuşească prin Curtea Constituţională declararea ca neconstituţională a acestei ordonanţe. Avem nevoei de cele 15000 de posturi pentru a face reformă în învăţământ şi pentru ca elevii din România să aibă o educaţie cel puţin decentă.

Salariile Educatiei sau visand la Uniunea Europeana

Grupul de lucru de la Ministerul Muncii a analizat marti, 2 iunie, propunerile ministerelor privind salariile pe care le vor avea bugetarii in grila unica. Aceasta a fost atat precedata (luni, 1 iunie), cat si urmata (miercuri, 3 iunie), de cate o intalnire intre reprezentanti ai Ministerului Educatiei si ai sindicatelor din invatamant. Potrivit rezultatelor partiale, profesorii nu vor mai fi platiti in functie de nivelul de studii la care predau. Astfel, la studii egale, cadrele didactice vor primi si salarii egale. De acum, se poate vorbi doar de profesori I, de cadre didactice cu studii de scurta durata, de cadre didactice cu studii medii si de cadrele universitare.
Indiferent de nivelul de studii la care predau, profesorii vor fi la fel salarizati. Profesorul care a terminat facultatea de lunga durata va avea aceeasi salarizare ca un profesor de liceu. Încadrarea in noua grila se face intre coeficientii 3,5 si 9,2. Astfel, profesorul I cu studii de lunga durata 4 - 5 ani intra in sistem cu un coeficient de ierarhizare 6 si poate ajunge, dupa 40 de ani vechime si dupa ce-si obtine toate gradele, la 9,2. Cadrele didactice cu studii de scurta durata intra in grila cu coeficientul 4,5 si pot ajunge la 7,5. Cei cu studii medii pot ajunge de la 3,5 la 6,5, in timp ce educatorii si invatatorii pot ajunge de la 3,5 la 6. Asadar, primii pasi concreti in stabilirea unei grile unice de salarizare au fost facuti. „S-a ajuns la o intelegere, dar care nu este definitiva“, a precizat prof. Paul Rusu, vicepresedintele FSI Spiru Haret: „Intentia noastra era sa fim situati pe acest maxim pe care il poate obtine un profesor in prima treime a grilei, undeva intre 10 si 15. Per ansamblu nu este rau, insa negocierile continua. S-a convenit asupra ierarhizarii pe cele cinci functii didactice si, in momentul de fata, incercam sa convingem ministerul sa sustina in negocierile de la ministerul Muncii ca profesorul care intra in sistem sa fie mai bine plasat in aceasta grila. În momentul de fata, pe ce s-a convenit, debutantul ar intra in sistem cu un salariu de 26 de milioane, deci aproape dublu decat in momentul de fata, dar trebuie sa tinem seama de faptul ca aceasta grila este cu bataie lunga, deci efectele s-ar vedea in urmatorii 5-10 ani. Încercam ca, la intrarea in sistem, sa imbunatatim putin salariul“.
Pe de alta parte, prof. Liviu Marian Pop, secretarul general al FSLI, este mai putin multumit de rezultatele de pana acum ale negocierilor: „Din pacate, pozitia obtinuta pentru personalul didactic auxiliar nu ne-a multumit sub nicio forma, din mai multe puncte de vedere: una legata de acordarea de drepturi egale, ceea ce nu se regaseste in grila, nedidacticul, a carui grila a fost facuta la Ministerul Muncii, nu era corelat cu didacticul auxiliar. Nu am discutat despre sporuri. Noi am cerut, chiar ieri ministerului sa ne puna la dispozitie o situatie a salariilor de incadrare, a salariilor brute, a tuturor indemnizatiilor, defalcate, la nivelul tarii, pentru a putea vedea ce sporuri se vor introduce in salariul de baza in asa fel incat sa ramana acea pondere de 30% si 70%“.
Dincolo de bune si rele, exista temeri si neincredere in aceasta lege a salarizarii unice: „Ca principiu, daca s-ar aplica ceea ce am gandit cu Ministerul Educatiei, in opinia noastra, ar fi un lucru bun. Într-adevar, salariile in invatamant ar trebui sa creasca. Dar temerea noastra este ca, din cauza faptului ca efortul financiar va fi destul de mare, aceasta lege nu se va aplica intr-un timp rezonabil. Nu cred ca in 6-7 ani se poate ajunge la salariile prevazute in grila, ce sa ne mai gandim la cei trei ani promisi de premierul Boc“, a spus prof. Simion Hancescu, prim-vicepresedintele FSLI.
Iar neincrederea este pe deplin justificata, mai ales daca tinem cont si de afirmatia prof. Liviu Pop: „Din calculele noastre, ar trebui ca 8% din PIB sa fie destinat Educatiei, lucru care poate sa se intample si anul viitor daca Guvernul...“
Într-adevar, daca Guvernul... nu se comporta exact ca in toamna anului trecut cand, date fiind apropiatele alegeri parlamentare, au votat, in unanimitate, o lege (de majorare salariala) care, din pacate, nu mai este lege. Criza este, se pare, o scuza buna si cu bataie lunga: nu sunt bani, nu marim salariile, ba chiar mai mult, taiem si sporurile... Cu toate acestea, rabdarea cadrelor didactice a ajuns aproape de sfarsit. Totusi, chiar daca au amenintat cu boicotarea examenelor nationale si chiar cu inghetarea anului scolar in curs, profesorii dau dovada de intelegere fata de parinti si copii, incercand, tot pe calea dialogului, sa-si recastige drepturile date printr-o lege. Astfel, intr-un comunicat al Federatiei Sindicatelor Libere din Învatamant se arata ca: Organizatiile sindicale afiliate la Federatia Sindicatelor Libere din Învatamant, din mai multe judete ale tarii, in numele a zeci de mii de cadre didactice din invatamantul preuniversitar, au investit Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct 2 si 3 din O.U.G. nr.151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant.
În sedinta din 2 iunie 2009, Curtea Constitutionala s-a pronuntat in dosarul nr. 59 D/2009, cu care a fost investita de catre Uniunea Sindicatelor Libere din Învatamant Ialomita, organizatie afiliata la FSLI, la care a conexat celelalte dosare, si, prin Decizia nr. 842/02.06.2009, a admis Exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct 2 si 3 din O.U.G. nr.151/2008, constatand ca prevederile acesteia contravin Legii fundamentale.
Avand in vedere decizia Curtii Constitutionale, Federatia Sindicatelor Libere din Învatamant someaza Guvernul Romaniei sa aplice legea de majorare a salariilor personalului didactic si sa plateasca drepturile salariale care se cuvin acestora incepand cu 1 octombrie 2008. aÎn caz contrar, Federatia Sindicatelor Libere din Învatamant isi va continua demersurile pe langa Organizatia Internationala a Muncii si se va adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului“.
Deocamdata, lucrurile raman... asa cum sunt, adica nesatisfacatoare. Cifrele, punctele si procentele salariale vehiculate in negocieri sunt doar propuneri proiectate pentru viitorii ani. Între timp, cadrele didactice fac eforturi pe toate planurile pentru a li se recunoaste drepturile consacrate prin lege si pentru a convinge autoritatile ca educatia – care nu e doar o abstractiune, ci implica si pe angajatii sistemului – trebuie, asa cum spune tot legea, sa fie o prioritate nationala. Din pacate, promisiunile nu le influenteaza conditia materiala si nu-i ajuta sa traiasca mai bine. Pana la atingerea standardelor salariale ale colegilor lor din Uniunea Europeana, dascalii nostri mai au mult de asteptat.

Cristiana MIU
Sursa Tribuna invatamantului