Sindicaliştii din educaţie se vor întâlni cu preşedintele Traian Băsescu pe 13 aprilie

Sindicatele din educaţie şi reprezentanţii ministerului de resort vor discuta, pe 13 aprilie, cu preşedintele Traian Băsescu despre legea majorării salariilor profesorilor şi problema descentralizării în sistemul preuniversitar, a spus liderul sindical Aurel Cornea.

"Am stabilit întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu pentru 13 aprilie, când urmează să discutăm atât despre salarii şi sporuri, cât şi despre descentralizare şi modul în care vor fi numiţi directorii şcolilor. Vom aborda toate problemele din învăţământ", a precizat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea. Acestă discuţie fusese anunţată pentru săptămâna viitoare, când a fusese programat şi un referendum printre cadrele didactice pentru stabilirea modului în care se vor declanşa acţiunile de protest faţă de amânarea aplicării legii 221/2008 privind majorarea salariilor profesorilor.

Sindicaliştii au ameninţat, în mai multe rânduri, că vor declanşa greva generală dacă nu vor primi 6% din PIB la Educaţie şi dacă nu se vor mări salariile din învăţământ, în conformitate cu legile în vigoare, spunând şi că nu acceptă nicun fel de amendament la prevederile legale. Legea adoptată anul trecut prevedea şi ca majorările să se facă retroactiv, din octombrie 2008, aceasta fiind şi promisiunea făcută de reprezentanţii PSD înainte de alegeri. Profesorii mai au de primit, după creşterile salariale acordate de guvernul Tăriceanu, majorări de 33% în sistemul preuniversitar, şi de 50% pentru cei din învăţământul superior.

Recent, nemulţumirile sindicaliştilor din Educaţie au vizat şi modificările la programa şcolară iniţiate de ministrul de resort, Ecaterina Andronescu. "Am criticat încă de la început modalitatea în care ministrul Ecaterina Andronescu a promovat ordinele privind planurile cadru (prin ordin de ministru - n.r.). Însă, am hotărât de comun acord să discutăm aceste ordine, pentru că ele priveau interesul membrilor de sindicat pe care ne-am angajat să îi reprezentăm, reuşind corectarea şi ameliorarea acestor faţă de propunerea inţială a ministerului", se precizează într-un comunicat comun al FSLI şi al Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN). Cele mai criticate modificări sunt reducerea numărului de ore la Educaţie Fizică, Informatică şi Limbi străine, precum şi scoaterea materiei Logică din programa şcolară de liceu.

Alte nemulţumiri vizează deciziile legate de modul în care se face descentralizarea în învăţământul preuniversitar, implicarea prea mare a primarilor în şcoli, reducerea cu 30% a sporurilor salariale şi subfinanţarea cercetării, motiv pentru care sute de angajaţi din acest domeniu şi-au pierdut locul de muncă.

Sursa: NewsIn

Profesorii vor decide dacă declanşează greva, printr-un referendum

Sindicaliştii din Educaţie au hotărât, joi, să organizeze, săptămâna viitoare, un referendum pentru a consulta cadrele didactice din toată ţara ce formulă de protest preferă, de la miting la greva generală.

"Săptămâna viitoare ne întâlnim şi cu preşedintele Traian Băsescu, aşa că am decis să facem atunci un referendum pentru a decide dacă vom face mitting, vom boicota tezele cu subiect unic, a examenelor naţionale din învăţământul preuniversitar, precum şi ale celor din învăţământul superior sau vom declanşa greva generală", a declarat, în cadul unei conferinţe de presă, preşedintele Federaţiei "Spiru Haret", Gheorghe Isvoranu.Sindicaliştii au ameninţat, în mai multe rânduri, că vor declanşa greva generală dacă nu vor primi 6% din PIB la Educaţie şi dacă nu se vor mări salariile din învăţământ, în conformitate cu legile în vigoare, spunând şi că nu acceptă nicun fel de amendament la prevederile legale. Legea adoptată anul trecut prevedea şi ca majorările să se facă retroactiv, din octombrie 2008, aceasta fiind şi promisiunea făcută de reprezentanţii PSD înainte de alegeri. Profesorii mai au de primit, după creşterile salariale acordate de guvernul Tăriceanu, majorări de 33% în sistemul preuniversitar, şi de 50% pentru cei din învăţământul superior.Recent, nemulţumirile sindicaliştilor din Educaţie au vizat şi modificările la programa şcolară iniţiate de ministrul de resort, Ecaterina Andronescu.
"Am criticat încă de la început modalitatea în care ministrul Ecaterina Andronescu a promovat ordinele privind planurile cadru (prin ordin de ministru - n.r.). Însă, am hotărât de comun acord să discutăm aceste ordine, pentru că ele priveau interesul membrilor de sindicat pe care ne-am angajat să îi reprezentăm, reuşind corectarea şi ameliorarea acestor faţă de propunerea inţială a ministerului", se precizează într-un comunicat comun al FSLI şi al Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN).
Cele mai criticate modificări sunt reducerea numărului de ore la Educaţie Fizică, Informatică şi Limbi străine, precum şi scoaterea materiei Logică din programa şcolară de liceu.Alte nemulţumiri vizează deciziile legate de modul în care se face descentralizarea în învăţământul preuniversitar, implicarea prea mare a primarilor în şcoli, reducerea cu 30% a sporurilor salariale şi subfinanţarea cercetării, motiv pentru care sute de angajaţi din acest domeniu şi-au pierdut locul de muncă.

Sursa: NewsIn

Băsescu se va întâlni cu sindicatele din învăţământ şi cu ministrul Educaţiei, săptămâna viitoare

Preşedintele Traian Băsescu se va întâlni, săptămâna viitoare, cu federaţiile sindicale din învăţământ, în prezenţa ministrului Educaţiei, pentru a discuta problemele sistemului, au declarat lideri de sindicat participanţi la întâlnirea de la Cotroceni.

"Preşedintele a recunoscut că în zona de educaţie este o problemă legată de promisiunile electorale şi de realităţile anului 2009 şi a fost de acord să organizeze o întâlnire cu toate federaţiile din învăţământ, pentru că vrea să se descarce de apăsarea asta a angajamentelor neonorate", a declarat Marius Petcu, preşedintele CNSLR, la finalul discuţiilor de la Palatul Cotroceni, ce au durat mai bine de două ore.
La rândul său, Aurel Cornea, preşedinte CSDR, a spus că i-a prezentat şefului statului toate problemele din învăţământ şi că, la propunerea şefului statului, în săptămâna următoare ar urma să aibă loc o întâlnire numai pe probleme de învăţământ cu federaţiile sindicale din învăţământ. "Acum pot anunţa angajamentul domnului preşedinte de a se întâlni cu noi şi a rezolva toate problemele la care am făcut referire", a spus Cornea."Nu plec foarte fericit. Ce pot să vă spun însă, şi mă voi referi în mod deosebit la învăţământ, este faptul că am ridicat domnului preşedinte Traian Băsescu toate problemele care frământă învăţământul românesc la ora actuală. Am explicat care este stadiul reformei în învăţământ, care sunt angajamentele pe care noi ni le-am asumat prin strategia pe care am semnat-o în prezenţa domniei sale privind dezvoltarea învăţământului.
De asemenea, i-am adus în atenţie celelalte probleme stringente, începând cu legea privind majorarea salariilor în învăţământ, continuând cu sporurile referitor la care există un articol ce ar urma să ni se aplice şi nouă în cazul în care rectificările de buget vor fi negative", a precizat Cornea. Preşedintele FSLI a spus că a abordat şi problema descentralizării în învăţământ şi i-a prezentat preşedintelui punctele de vedere ale primarilor şi consiliului interministerial cu referire expresă la dorinţa expresă a acestora de a prelua," în mod abuziv", numirea directorilor şi profesorilor de şcoli."Acest lucru li se pare de neecceptat federaţiilor din învăţământ. Domnia sa a acceptat punctul nostru de vedere", a precizat Cornea.

Sursa: NewsIn

Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant isi retrage semnatura de pe Strategia Nationala pentru Educatie

Colegiul National al Liderilor Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, intrunit pe 18 martie, a analizat problemele invatamantului romanesc si ale salariatilor acestuia, dupa trei luni de guvernare PD-L-PSD si a constatat ca “aplicarea Legii nr.221/2008 imediat dupa castigarea alegerilor”, slogan aducator de voturi pentru actuala coalitie, este tot mai departe de a deveni realitate.

Neaplicarea acestei legi, considera liderii sindicali, scoate in evidenta dispretul fara margini pe care il manifesta clasa politica fata de personalul didactic, categorie socio-profesionala care continua sa fie discriminata in comparatie cu alte categorii de salariati bugetari.
De asemenea, sindicalistii sustin ca masurile de reducere a unor sporuri si drepturi pentru salariatii bugetari pe care intentioneza sa le ia Guvernul Romaniei ar conduce la o adevarata curba de sacrificiu la care vor fi supusi salariatii din invatamant, nu exista o viziune coerenta si unitara in ceea ce priveste reforma in invatamant, iar masurile luate de minister secvential, nu pot conduce decat la haos, iar planurile-cadru pentru invatamantul liceal au fost modificate de M.E.C.I., in pripa si haotic, fara sa se faca un studiu de impact si o analiza profesionista, masura care a condus la crearea unei stari de tensiune in randul dascalilor, elevilor si parintilor.

In aceste conditii, Consiliul National al Liderilor F.S.L.I. a hotarat consultarea membrilor de sindicat, pentru redeschiderea conflictului de munca suspendat in luna noiembrie a anului trecut. Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant isi rezerva dreptul de a-si retrage semnatura de pe Strategia “Educatie si Cercetare pentru Societatea Cunoasterii”, avand in vedere faptul ca, atat Presedintia, cat si Guvernul Romaniei nu respecta prevederile acesteia. Calendarul actiunilor de protest va fi stabilit de comun acord cu celelalte federatii sindicale reprezentative din invatamant.
Sursa: EDUMANAGER

Ecaterina Andronescu vrea ca profesorii să fie titularizaţi cu acordul primăriilor

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, intenţionează să condiţioneze tuitularizarea profesorilor de acordul pe care ar urma să şi-l dea primăriile. Motivând că titularizarea la nivel naţional aduce costuri mari şi „lucruri complicate”, şefa învăţământului ia în calcul să modifice legislaţia astfel încât profesorii să-şi obţină locul la catedră numai dacă au acordul consiliului de administraţie al şcolii pentru care au optat, organism din care ar urma să facă parte reprezentanţii autorităţilor locale.

În cadrul Adunării generale a Asociaţiei Oraşelor din România, Ecaterina Andronescu a precizat că soluţia preferată în privinţa descentralizării învăţământului ar fi constituirea la nivelul şcolilor a unor consilii de administraţie alcătuite din profesori, părinţi şi reprezentanţii autorităţilor locale, în ponderi egale, anunţând totodată că doreşte înfiinţarea postului de manager şcolar care să se ocupe de problemele administrative, alături de directorul unităţii şcolare. "Trebuie să descentralizăm resursele financiare, astfel încât banii să ajungă direct în bugetul autorităţii locale şi ar fi normal ca fiecare şcoală să primească de la primării un buget aprobat pe care să-l gestioneze. Astfel, bugetul să fie responsabilitatea unui consiliu de administraţie", a spus ministrul, adăugând că MECI lucrează împreună cu specialiştii Ministerului de Finanţe pentru găsirea unei formule de calcul care să determine costul mediu pentru fiecare elev şi în funcţie de clasa de specializare astfel încât să poată fi compensate costurile mari ale unor unităţi de învăţământ. (R.F.)

Sursa Gandul

Primarii, stăpânii şcolilor, după descentralizare

Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei, vrea ca toţi banii pentru şcoli să fie în portofelul primarilor şi nu al directorilor de şcoli.

Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu, a declarat, vineri, în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Oraşelor din România, că resursele financiare nu trebuie să ajungă la şcoli prin procesul de descentralizare, aşa cum susţin sindicaliştii. În opinia sa, acest lucru ar duce la "multiplicarea" birocraţiei. "Nu este normal ca resursele financiare să ajungă la şcoli, întrucât acestea nu au structura necesară pentru a planifica şi a cheltui banii", a spus ministrul Andronescu. Astfel, banii pentru salariile profesorilor, pentru investiţii şi reabilitări sau pentru problemele administrative vor fi cheltuiţi de primării.

Şi în ceea ce priveşte formarea Consiliilor de Administraţie ale unităţilor şcolare, ministrul Educaţiei a arătat că există mai multe formule de conducere, una dintre ele presupunând ca acestea să fie formate din o treime părinţi, o treime profesori şi o treime reprezentanţi ai autorităţilor locale.
“Dar în urma discuţiilor cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământ, a reieşit că aceştia doresc în Consiliile de Administraţie ale şcolilor o majoritate formată din profesori”, a explicat ministrul Ecaterina Andronescu.

Doar titularizarea va fi lăsată la nivelul şcolilor în urma descentralizării. Ministrul Educaţiei crede că acest examen la nivel naţional, după cum se desfăşoară în prezent, duce la costuri foarte mari. “E firească trimiterea titularizării la nivelul fiecărei şcoli, dar care ar putea să beneficieze de expertiza inspectoratului şcolar de care aparţine. Astfel, şi profesorul se responsabilizeză pe postul lui. În prezent sunt 68.000 de suplinitori din 258.000 de cadre didactice. Acest lucru nu dă stabilitate sistemului întrucât cel care este la catedră suplinitor nu ştie unde va preda la anul. Profesorul trebuie responsabilizat", a arătat ministrul.

Sursa Cotidianul

FSLI ar putea denunţa „Strategia pentru Educaţie“ a lui Traian Băsescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) anunţă că şi-ar putea retrage semnătura de pe Strategia pentru Educaţie şi Cercetare, document al Preşedinţiei României, pe care Traian Băsescu i-a condiţionat pe sindicalişti să-l semneze, în schimbul promulgării legii de majorare a salariilor din învăţământ. Decizia a fost luată, ieri, în cadrul Colegiului Naţional al celei mai mari federaţii sindicale din învăţământ.
Motivaţia ţine de constatarea că Guvernul nu-şi respectă promisiunile de negociere a salariilor, dar, mai ales, de măsurile de reducere a unor sporuri şi drepturi pentru dascăli, considerate de FSLI o adevărată „curbă de sacrificiu”.
În acelaşi timp, FSLI apreciază că modificarea curriculumului efectuată de MECI s-a făcut „în pripă şi haotic, fără un studiu de impact şi o analiză profesionistă”. În perioada imediat următoare, Consiliul Naţional al FSLI va consulta membrii federaţiei pentru redeschiderea conflictului de muncă suspendat în luna noiembrie 2008. Aceeaşi decizie au luat-o şi celelalte federaţii, „Spiru Haret” şi FEN.
GANDUL

Conducerea judeţului promite din nou dascălilor că îşi vor primi banii săptămâna viitoare

Prefectul Sandu Pocol şi preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Man, au organizat ieri o conferinţă de presă pe această temă

Dascălii maramureşeni vor primi săptămâna viitoare cel de-al 13-lea salariu aferent anului trecut. Cel puţin aşa a promis, din nou, prefectul Sandu Pocol şi preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Man. Într-o conferinţă de presă organizată ieri, cei doi i-au asigurat pe dascălii din judeţ că vor rezolva problema, în urma discuţiilor pe care le-au purtat cu reprezentanţii guvernului. “Avem toate premisele că săptămâna viitoare vom avea asiguraţi banii pentru plata primei anuale tuturor dascălilor din judeţ. Iar demersurile nu le-am făcut nicidecum la presiunea sindicatului din învăţământ”, a declarat Mircea Man. Prefectul Sandu Pocol a afirmat că, în cursul acestei săptămâni, a purtat zilnic discuţii cu liderul de sindicat Liviu Marian Pop, dar că a aflat din presă reproşurile ce i se aduc. Sindicaliştii s-au declarat nemulţumiţi de atitudinea actualului prefect, care a promis că în două zile dascălii vor primi al 13-lea salariu şi diferenţele salariale, dar apoi le-a transmis că deocamdată nu sunt bani ce ar putea fi alocaţi în acest scop. “Este pentru prima oară în ultimii 20 de ani când salariaţii din învăţământul maramureşean se confruntă cu o întârziere nepermis de mare la primirea drepturilor salariale, iar acest lucru se întâmplă chiar pe mandatul unui prefect-cadru didactic”, a arătat liderul de sindicat Liviu Marian Pop, dezamăgit în numele celor peste 8.000 de membri de sindicat faţă de atitudinea pe care, la început de mandat, noul prefect o arată faţă de salariaţii din învăţământ. Sindicaliştii din educaţie au anunţat că vor picheta luni, între orele 11 şi 12, Palatul Administrativ din Baia Mare.

Adrian Mândru SURSA

Elevii de liceu vor decide câte ore de sport fac

Nemulţumirile legate de modificarea numărului săptămânal de ore au fost oblojite miercuri la o întâlnire între reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi sindicaliştii.
S-a decis ca elevii din liceu să facă din toamnă tot 30 de ore obligatorii, din care 19 sunt în trunchiul comun pentru toate liceele, iar 11 sunt orele specifice profilului şi cele la materiile alese de copii. O primă problemă a fost ora de istorie pentru clasa a XII-a de la liceele tehnologice. „Pentru ca elevii să facă şi istorie, am venit cu o soluţie: o săptămână se predă geografia, iar în următoarea săptămână, istoria”, spune Liviu Pop, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

Şi la orele de sport s-a umblat, astfel încât elevii să se poată antrena în mai multe echipe, dacă vor dori.
„Obligativitatea va fi doar a profesorului, care are trecută în norma didactică formarea de echipe sportive şi ansambluri artistice. În cele două ore se putea forma doar câte o echipă de fotbal, de exemplu, pe şcoală. Am modificat astfel încât să se poată face echipe pe clasa a IX-a, a X-a şi aşa mai departe, iar un elev poate să-şi aleagă să stea şi 6 ore în plus pentru sport. Fiind ore extracurriculare, nu opţionale, elevii nu vor primi note sau absenţe”, explică reprezentantul FSLI.

O altă problemă a fost ora de dirigenţie din clasele a IX-a şi a XI-a, de la liceele tehnologice, care fusese scoasă pentru a se pune o oră în plus de chimie, chiar specialitatea ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu. „Noi i-am dat două variante doamnei ministru: ori se face în plus ora de dirigenţie, iar elevii vor avea 31 de ore, ori scoate o oră de chimie, din cele două”, spune Pop. Legat de orele de limbă străină de la liceele tehnice, care se reduseseră de la patru la trei, „nu s-a mai putut face nimic. Elevii vor rămâne cu trei ore de limbi moderne”.
SURSA

Au fost definitivate noile planuri cadru din învăţământ

• noile planuri cadru prevăd că elevii vor avea 30 de ore pe săptămână, iar dirigenţia, mai multe ore de sport şi de limbi moderne vor trece în programa extracurriculară pentru care profesorii vor fi normaţi, au fost concluziile întâlnirii liderilor
de sindicat cu ministrul Educaţiei
"Toate discuţiile din ultimele zile au pornit de la o idee clară pe care o susţin continuu şi anume, reducerea la 30 de ore pe săptămână a programei de liceu. Am cerut un singur lucuru specialiştilor din minister, să facă această reducere fără să fie afectate orele din aria curriculară care creează specializarea", a declarat, joi, agenţiei MEDIAFAX, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.
Ministrul a precizat că anumite discipline trebuie conservate pentru că reprezintă istoria, în alte cazuri trebuie să ţinem cont de tendinţele la care ne racordăm cum ar fi limbile străine.
"Când a fost gata Ordinul i-am întrebat pe cei care l-au realizat dacă totul este în regulă. Mi s-a spus că este OK. M-am bazat pe profesionişti, nu îi pot verifica pe toţi. Dar, nimic nu este inflexibil, putem corecta", a mai spus ministrul Educaţiei, precizând că planurile vor fi gata, joi după-amiază.
Unul dintre reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Pop, a declarat după întâlnirea cu ministrul Educaţiei că toate inadvertenţele au fost corectate. ´Astfel, orele de dirigenţie trec la aria extracurriculară, iar profesorii, la fel ca la sport, vor fi normaţi. Istoria şi geografia vor avea câte o oră pe săptămână la profilul tehnologic, iar, obligatoriu, este studiul unei singure limbi străine. Dacă elevii vor să înveţe mai multe limbi străine pot face acest lucru în afara celor 30 de ore pe săptămână. La liceele de matematică şi informatică intensiv, studiul limbii moderne va fi realizat în cadrul celor 30 de ore pe săptămână", a mai spus Pop.
De asemenea, în şcolile speciale, programa pentru pregătirea pracatică cuprinde 11 ore faţă de opt câte au fost în ordinul "controversat", iar partea teoretică cuprinde 19 ore. În plus, maiştrii instructori vor fi normaţi şi pentru orele predate în liceu.

În urmă cu o săptămână, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, Adriana Pană, anunţa postarea pe site-ul Ministerului Educaţiei a noilor planuri cadru pentru liceu, care prevăd reducerea la 30 de ore pe săptămână a programei de studiu. Noile planuri au însemnat însă reducerea drastică atât a orelor de sport, a celor de la doua limbă străină şi a celor de istorie de la liceele tehnologice, cât şi a orelor practice de la şcolile speciale. Aceste reduceri au stârnit nemulţumirile profesorilor care s-au temut că vor rămâne fără norme. În pofida declaraţiilor repetate ale ministrului Educaţiei legate de faptul că nu vor fi daţi afară titulari, sindicatele au negociat planurile cadru, timp de patru zile, ajungându-se, joi, la formula acceptată de ambele părţi.
Sursa