De micşorarea salariilor profesorilor depinde acordul cu FMI ?

„Andronescu nu contează în Guvern!”- a declarat Liviu Pop, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Mai întâi a picat vestea primei rectificări bugetare din 2009, care presupune diminuarea bugetului Educaţiei cu 811,9 milioane lei din fondul de salarii plus alte sume din investiţii.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, anunţa, joi, că Ordonanţa de punere în aplicare a acordului cu FMI şi Banca Mondială va fi discutată într-o şedinţă de Guvern sâmbătă, 11 aprilie, adău-gând că documentul va conţine şi o anumită rectificare bugetară.

Crezând că linişteşte spiritele deja agitate din Învăţământ, care de patru luni sunt minţite sistematic, ministrul Ecaterina Andronescu afirma că majorările salariale de 50% pentru cadrele didactice prevăzute prin Legea 221/2008 vor intra în vigoare în ianuarie 2010, când criza economică nu va mai avea efecte atât de grave asupra economiei. „Acum se află în Parlament Ordonanţa 151/2008 care anulează legea majorării salariilor. Vrem să renunţăm la această ordonanţă şi să revenim la Legea 221/2008, pentru că oricum nu este corect să aducem salariile cadrelor necalificate la acelaşi nivel cu cele ale profesorilor calificaţi, aşa cum prevede măsura legislativă în vigoare. Dar creşterile salari-ale aduse de Legea 221 se vor aplica în ianuarie 2010, când efectele crizei economice vor fi mai puţin agresive”, mai spune Andro-nescu.

„Cine o mai crede?”

A fost prima reacţie a secre-tarului general al FSLI Liviu Pop. Contactat telefonic, a declarat, pentru „Cuget Liber”, că prin aceste ieşiri cu contra-argumente Andro-nescu creează o părere proastă a conduitei unui ministru. „În cam-pania electorală, unele partide politice ne-au promis că în prima zi de guvernare vor aplica Legea 221. Ce să înţelegem acum că, de fapt, prima zi de guvernare este în ianuarie 2010?

Săptămâna viitoare vom finaliza referendumul cu privire la formele de protest pe care le vom adopta, ocazie cu care vom stabili ce avem de făcut. De asemenea, aşteptăm cu interes întâlnirea de luni, 13 aprilie, de la ora 17, cu preşedintele Traian Băsescu.

Revenind la poziţia ministrului Educaţiei, nu ştiu care sunt argumentele ei, dar chiar îmi pun serioase semne de întrebare ce cuvânt mai are de spus în Guvern”.

În final, secretarul general al FSLI ne-a asigurat că sindicaliştii nu vor aştepta până în ianuarie 2010, ci vor acţiona la fel ca acum patru ani, când au declanşat o grevă care a durat trei săptămâni.

Remember?

Suntem convinşi că toţi cei care slujesc sub administrarea Minis-terului Educaţiei cunosc prea bine de unde a pornit scandalul majo-rărilor salariale pentru profesori.

De aceea, reamintim celor care astăzi poate au uitat. Totul a început după ce anul trecut, pe 30 septembrie, Parlamentul a adoptat Legea 221, privind majorarea salariilor cu 50%, promulgată de preşedintele Traian Băsescu. La momentul respectiv, Guvernul Tăriceanu a făcut toate demersu-rile necesare pentru amânarea intrării în vigoare a acestei legi. Pentru asta, Executivul a emis două ordonanţe: prima, declarată ne-constituţională de Curtea Cons-tituţională a României, prevedea amânarea intrării în vigoare a Legii 221. A doua, rămasă în vigoare, prevedea creşterea diferenţiată a salariilor, cu până la 28%, în două trepte, la 1 martie 2009 şi, respectiv, 1 septembrie. Cele mai însemnate majorări se aplicau salariilor de până la 600 de lei.

Sursa: Cuget Liber

Aurel Cornea: Un profesor ar trebui să câştige cel puţin cât un ofiţer superior

Aurel Cornea: Un profesor ar trebui să câştige cel puţin cât un ofiţer superior

Guvernul vrea să îngheţe salariile tuturor bugetarilor

Guvernul vrea să îngheţe salariile tuturor bugetarilor

Modificările ministrului Educaţiei, prin care cele două ore de sport se transformă într-una obligatorie şi alte trei opţionale, încarcă bugetul cu încă 13 milioane de lei, susţin sindicaliştii.
O prognoză realizată de specialiştii Ministerului Educaţiei arată că ar fi nevoie anual de 6.700 de norme didactice în plus pentru a susţine orele de sport, după modificările făcute în programa şcolară. În prezent, elevii de liceu fac două ore de sport pe săptămână. Prima propunere a Ministerului Educaţiei a fost aceea ca, din toamnă, elevii să facă doar o oră obligatorie de sport şi încă două după încheierea programului, extraşcolare, dar obligatorii. În urma reacţiilor sindicaliştilor şi ale societăţii civile, ministerul a decis să fie una obligatorie, plus trei extraşcolare, în loc de două. Astfel că, faţă de momentul de acum, ar însemna, la modul general, peste 3.000 de norme didactice în plus, în liceele normale, şi alte 3.500 de norme la cele cu program sportiv. Prim-vicepreședintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hancescu, care se ocupă de problemele financiare ale profesorilor, estimează că aceste norme reprezintă aproximativ 13 milioane de lei, care ar trebui aduşi la bugetul de salarii.Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, spune că lucrează la nişte ordine prin care vor fi reglementate aceste ore.
Cât priveşte normele didactice în plus, ministrul susţine că are rezerve. „În mandatul meu anterior, în 2003, erau cu 700.000 de elevi mai mulţi, iar astăzi sunt cu 30.000 de profesori mai mulţi decât ar fi nevoie la numărul de elevi”, explică ministrul Educaţiei.Specialiştii ministerului susţin că cele trei ore extraşcolare nu se vor face ca până acum. Profesorii de sport vor propune consiliului de administraţie al şcolii un plan, care va stipula modul în care îşi vor organiza echipele, ce sport vor practica copiii şi când se vor antrena. Consiliul de administraţie va analiza planul, astfel încât, de exemplu, să nu fie ales înotul dacă nu există bazin sportiv în localitatea propriu-zisă.Liderii profesorilor sunt însă sceptici. „E o problemă de implementare. A aduce oameni să ţină orele de sport e imposibil. O a doua problemă e financiară. De unde ia ministerul bani să acopere normele? Iar a treia este legată de baza materială, pentru că nu toate şcolile au unde să facă echipe sportive. Sau în mediul rural, ce faci cu elevul navetist dacă el termină orele la 14.00, iar formaţia sportivă se întruneşte la 17.00?”, spune Liviu Marian Pop, secretar general Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. Rezolvarea se aşteaptă de la ordinele la care lucrează ministrul Educaţiei.
Sursa: Cotidianul

Sindicaliştii din învăţământ sunt decişi să boicoteze tezele cu subiect unic

* În ultima perioadă, Guvernul a aprobat trei ordonanţe de urgenţă în defavoarea sistemului
În cadrul unei conferinţe de presă organizată ieri, Liviu Pop, preşedintele SLI Maramureş, şi-a exprimat nemulţumirea faţă de atitudinea opozantă a Guvernului faţă de sistemul economic şi în special sistemul bugetar. Pop a precizat: “Din punct de vedere al mişcării sindicale, şi noi încercăm să ne apropiem de forma finală a acţiunilor pe care dorim să le derulăm în perioada imediat următoare. Asta cu atât mai mult cu cât în ultima perioadă au fost aprobate trei ordonanţe de urgenţă în defavoarea sistemului de învăţământ. Prima se referă la rectificarea bugetului MECI, care va distruge sistemul de învăţământ, a doua ordonaţă este cea care taie nişte sporuri pentru toţi administratorii finaciari, contabili în speţă, reducerea salariului cu 25%. O altă ordonanţă prevede demiterea în bloc a tuturor directorilor, a directorilor adjuncţi de la unităţile şcolare, inspectori şcolari generali, începând cu data de 6 mai. Guvernul chiar recunoaşte că aceştia vor fi numiţi în funcţii pe criterii politice. Prin urmare, toate cele trei ordonanţe crează tensiuni în sistemul de învăţământ”.Se lucrează la conceperea unui program amplu de acţiuniÎn cadrul întâlnirii Consiliului Naţional, care a avut loc săptămâna trecută, a fost analizat referendumul din toate organizaţiile FSLI. Toţi cei peste 160 de membri sunt de acord cu boicotarea tezelor unice. În această săptămână, cele patru Birouri Operative ale Federaţiei se vor întâlni pentru a face un program amplu de acţiuni. De asemenea, în aceste zile, sindicalişti se vor întâlni cu preşedintele Traian Băsescu pentru a continua discuţiile începute în urmă cu două săptămâni. “În judeţul Maramureş tezele cu subiect unic ar trebui să înceapă în 5 mai. Rămâne de văzut, ce se va hotărâ la nivel naţional în aceste zile: susţinerea tezelor sau boicotarea lor. O altă problemă pe care noi încercăm să o rezolvăm sunt tichetele cadou pentru cadrele din şcolile speciale şi pentru angajaţii MECI direct de la bugetul de stat. Înainte de Paşti, la nivelul Băii Mari au fost acordate 3 tichete în valoare de 120 lei de la Consiliul Local. Au fost unităţi de învăţământ care au alocat până la 150 lei din resurse proprii. În schimb, în Baia Mare au rămas şcoli speciale, precum Palatul Copiilor şi Cluburile Sportive Şcolare, aflate în subordinea Consiliului Judeţean, care nu au beneficiat de aceste tichete cadou. În acest sens noi am făcut o adresă către Consiliul Judeţean şi ISJ Maramureş să vedem dacă nu găsesc resurse financiare pentru aceste drepturi”.


Anca Dindiligan
Sursa Informatia zilei

Circa 70% din salariaţii maramureşeni din învăţământ vor să intre în grevă în perioada tezelor unice

proape 70% din dascălii maramureşeni sunt de acord să intre în grevă în zilele în care sunt programate tezele unice, în semn de nemulţumire faţă de faţă de neacordarea majorărilor salariale, transmite corespondentul NewsIn.

De asemenea, peste 50% dintre sindicaliştii din şcolile judeţului Maramureş sunt de acord să recurgă şi la alte forme de protest dacă Ministerul Educaţiei nu va schimba modul de abordare a problemelor din educaţie.

Liderul Sindicatului Liber din Învăţământ Maramureş, Liviu Pop, a declarat, miercuri, că, în urma referendumului organizat în şcolile din judeţ, a reieşit că aproape 60% dintre dascăli sunt de acord cu participarea la un miting de amploare în Bucureşti.
Aproape 70% dintre cei chestionaţi şi-au dat acceptul pentru organizarea grevei generale în zilele când sunt programete tezele unice, iar peste 60% dintre profesori optează pentru boicotarea examenului de bacalaureat.

"Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş a finalizat referendumul privind formele de protest la care sunt hotărâţi să recurgă membrii de sindicat. Astfel, 59,19% dintre aceştia sunt de acord cu miting la Bucureşti, 67,95% optează pentru grevă generală în zilele desfăşurării tezelor unice, iar 61,70% pentru grevă generală în luna iunie. De asemenea 60,15% optează pentru boicotarea examenului de bacalaureat. Vineri, 24 aprilie, la sediul FSLI, va avea loc şedinta Consiliului National al FSLI, unde se va analiza rezultatul referendumului pentru declanşarea acţiunilor de protest”, a mai spus Liviu Pop.

Federaţiile din educaţie se vor întâlni săptămâna aceasta pentru a centraliza datele referendumului printre profesori privind acţiunile faţă de neacordarea majorărilor salariale, forma de protest preferată de cadrele didactice fiind boicotarea examenelor naţionale.

Federaţia "Spiru Haret”, care adună, potrivit reprezentanţilor acesteia, aproximativ 66.000 de membri, a anunţat că şi-a finalizat referendumul pe tema protestelor, iar acţiunile preferate sunt boicotarea examenelor naţionale, la care ar participa 80% dintre cadrele didactice, şi greva generală, la care ar urma să ia parte 70% dintre membrii federaţiei.

Boicotarea examenelor naţionale este forma de protest considerată cea mai oportună şi de cea mai mare federaţie din educaţie, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), care anunţă că are 191.000 de membri. "Profesorii afiliaţi FSLI vor, în majoritate, să organizăm greva generală în ziua desfăşurării examenelor naţionale", a declarat liderul FSLI, Aurel Cornea.

Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educaţiei, tezele cu subiect unic sunt programate în perioada 29 aprilie - 21 mai, iar bacalaureatul va avea loc în intervalul 22 iunie - 9 iulie.
Sursa Cotidianul

9.000 de directori de scoli vor fi schimbati prin OUG 37/2009

9.000 de directori de scoli vor fi schimbati prin OUG 37/2009

Medicul primar, egal cu tenorul şi căpitanul la salariu

Medicul primar ar putea să fie în acelaşi palier salarial cu artistul liric de operă, căpitanul, conferenţiarul universitar sau consilierul superior din Finanţe, potrivit unei schiţe din viitoarea lege a salarizării unitare a bugetarilor.
Grupul de lucru care elaborează proiectul de lege privind o salarizare unitară în sistemul bugetar a stabilit primele trei etaloane de funcţii din domeniile sănătate, educaţie şi administraţie publică de la care pleacă viitoarea grilă comună a retribuirii tururor angajaţilor de la stat. Acestea sunt medicul primar de clinică, profesorul de gradul I sau II (încă se discută) de liceu, cu vechime de 6-10 ani, şi referentul superior în aparatul ministerelor. Şase instituţii au transmis deocamdată funcţiile pe care le consideră similare cu cele trei luate ca etalon.

În ceea ce priveşte funcţia de medic primar, de exemplu, reprezentanţii ministerelor şi ai sindicatelor au decis că ea poate fi pusă pe acelaşi palier cu conferenţiarul universitar din învăţământ, căpitanul din sistemul militar, consilierul superior din Finanţe şi artistul liric de operă.
Profesorul de liceu care are 6-10 ani de vechime este considerat similar cu sublocotenentul, plutonierul adjutant principal cu studii superioare/maistrul militar/principal din armată, cu expertul principal/expertul vamal principal din Finanţe, cu muzeograful gradul II/preotul de parohie, cu farmacistul/fiziokinetoterapeutul şi cu expertul principal, consilierul juridic principal sau auditorul principal pe parte de funcţionari publici. Referentul superior dintr-un minister va fi considerată o funcţie similară cu secretarul de şcoală/pedagogul din educaţie, cu soldatul şi gradatul voluntar/referentul pentru personalul civil din armată sau cu statisticianul medical/laborantul din domeniul sănătăţii.

Mihaela Neacşu, vicepreşedintele sindicatului Publisind şi participant la grupul de lucru de la Ministerul Muncii, a explicat că aceste trei funcţii din trei domenii diferite au fost luate în discuţie aleatoriu, ca punct de plecare, şi urmează ca ministerele să stabilească şi funcţiile care intră între acestea trei, astfel încât procesul de stabilire a poziţiilor similare să poată continua.

Concret, până acum grupul de lucru a stabilit cele nouă criterii generale de ierarhizare care vor sta la baza acestei grile: nivelul de studii şi competenţe, importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor, expunerea la factori de risc, incompatibilităţile şi conflictele de interese, dificultatea activităţilor specifice, sfera de relaţii şi interacţiunea cu factorii externi şi condiţiile de acceptare pe post, adică gradul de dificultate al examenului şi pregătirea necesară.
Cotidianul

Referendum FSLI: 80% pentru boicotarea examenelor naţionale, 60% pentru grevă

Potrivit rezultatelor parţiale ale referendumului printre membrii FSLI din 14 judeţe privind acţiunile de protest, aproximativ 80% dintre sindicalişti vor boicotarea examenelor naţionale, iar 60 % susţin declanşarea grevei generale.

Aurel Cornea, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că s-au primit rezultatele referendumului printre sindicaliştii din 14 judeţe. "În proporţie de peste 80% au fost pentru boicotarea examenelor naţionale, iar circa 60% au optat pentru greva generală", a declarat Aurel Cornea.

Liderul FSLI a susţinut că rezultatele finale ale referendumului FSLI vor fi finalizate, săptămâna viitoare, o decizie comună referitoare la acţiunile de protest urmând să fie luată de toate cele patru federaţii din învăţământ.

Federaţia "Spiru Haret" a finalizat referendumul printre membrii săi, 80% dintre aceştia susţinând boicotarea examenelor naţionale.

Urmează ca federaţiile "Alma Mater" şi FEN să finalizeze refernudumul printre membrii lor de sindicat.

Sindicaliştii din educaţie sunt nemulţumiţi de rezultatele întâlnirii de luni cu preşedintele Traian Băsescu, care le-a cerut să înţeleagă criza şi le-a spus că salariile din învăţământ vor îngheţa în acest an, în aceste condiţii ei considerând că ministrul Andronescu ar trebui să demisioneze.

GANDUL

Andronescu spune că orele de educaţie fizică ar putea fi susţinute sâmbăta şi duminica. Cum comentaţi?

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a lansat astăzi ideea că ar fi posibil ca orele de educaţie fizică să fie ţinute sâmbăta sau duminica, dar a adăugat că decizia va aparţine profesorilor şi conducerii şcolilor.
Foto (1)
Andronescu spune că orele de educaţie fizică ar putea fi susţinute sâmbăta şi duminica. Cum comentaţi? Vezi Galerie Articol

Andronescu a motivat, în cadrul audierii de la Comisia de învăţământ din Senat, reducerea numărului orelor de educaţie fizică din şcoli şi licee de la două la una singură prin faptul că nu mai există "mişcare de masă".

"Până la modificările pe care le-am produs în trunchiul comun erau două ore de sport. Nu mai există mişcare de masă şi s-a redus baza de selecţie pentru sportul de performanţă. Motiv pentru care am convenit ca în trunchiul comun să rămână o oră, iar în activitatea extracurriculară să mai adăugăm două. În felul acesta ocupăm cu ceva activitatea extracurriculară şi încercam să profităm de componenta educativă a activităţii sportive, devoltarea competitivităţii, a spiritului de fair-play şi abilitatea de a lucra în echipă", a mai afirmat Andronescu.

Astfel, ministrul a explicat că această modificare implică şi introducerea unor noi fişe de post pentru profesorii de educaţie fizică.

"Am convenit să avem o fişă de post pentru profesorul de educaţie fizică, atât pentru orele din trunchiul comun, cât şi pentru orele din activitatea extracurriculară", a spus Ecaterina Andronescu.

Senatorul Cristian Ţopescu a ţinut să sublinieze faptul că profesorii nu ar fi interesaţi să susţină orele în afara curriculului, propunând ca în primul rând să fie "educaţi educatorii" şi de asemenea să se modifice fişa de post a profesorilor de sport, pentru ca acest sistem să funcţioneze.



Sursa: NewsIn

Răzvan Bobulescu: Rezultatele întâlnirii dintre sindicate şi preşedintele Traian Băsescu sunt zero

Liderul Alma Mater, Răzvan Bobulescu, a declarat, în urma întâlnirii dintre sindicatele din Educaţie şi preşedintele Traian Băsescu, că nu s-a obţinut niciun rezultat. Printre problemele care au fost dezbătute s-au numărat legea majorării salariilor dascălilor, dar şi descentralizarea în sistemul preuniversitar.
Video (2) Foto (1)
Răzvan Bobulescu: Rezultatele întâlnirii dintre sindicate şi preşedintele Traian Băsescu sunt zero Vezi Galerie Articol
Răzvan Bobulescu: Rezultatele întâlnirii dintre sindicate şi preşedintele Traian Băsescu sunt zero Vezi Galerie Articol

La întâlnirea de la Palatul Cotroceni a fost prezent şi ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

"Doamna ministru ar trebui să urmeze exemplul domnului Miclea, pentru că nu mai are 6% din PIB, sunt convins (...) Ar trebui să renunţe, că e păcat de expertiza sa, ca să gestioneze un sistem în condiţii de criză când totul se duce de râpă", a declarat liderul Alma Mater, Răzvan Bobulescu, la sfârşitul discuţiilor.

Bobulescu a precizat că salariile vor rămâne îngheţate în acest an. "Aşteptăm să vedem care vor fi rezultatele referendumului profesorilor, dar sincer, eu zic că nu merită o grevă, pentru care să donăm nişte bani din buzunarul nostru, ş-aşa ne iau destul", a precizat liderul Alma Mater.

Mesajul preşedintelui, de luni seară, a fost că sindicatele trebuie să înţeleagă că se trece printr-o perioadă de criză, a spus Bobulescu. "Ori asta o ştiam şi noi", a subliniat liderul.

Teodor Fârţonea, de la FEN, a declarat că întâlnirea de luni a avut rolul de a prezenta nemulţumirea sindicatelor şi de a le prezenta din punctul de vedere al preşedinţiei dificultatea în care se află faţă de problema salarizării şi anume imposibilitatea de a rezolva acum favorabil majorarea salariilor.

Traian Băsescu şi sindicatele din educaţie vor avea o nouă întâlnire după sărbătorile de Paşte, care se va concentra pe discuţii asupra unui proiect al noii legislaţii privind educaţia, la care lucrează Comisia prezidenţială condusă de Mircea Miclea.

"Datele sunt mult schimbate de anul trecut. Mă interesează să văd unde vă situaţi ca abordare în raport cu realităţile actuale", declarase preşedintele Traian Băsescu în deschiderea convorbirilor.

"De la întâlnirea precedentă aţi ridicat două probleme: agricultura şi turismul, pe care nu ni le poate lua nimeni. S-ar adăuga şi alt element: forţa de muncă calificată. În acest domeniu putem face mai multe împreună", a precizat Aurel Cornea, preşedinte FSLI, la începutul întâlnirii.

"Domnul preşedinte, sincer vă spun, mie îmi pare rău că au trecut vreo câteva zile de la cea mai mare rectificare negativă pe care a trăit-o învăţământul. Poate era mai bine dacă ne vedeam cu vreo trei zile înainte de sâmbăta asta pe care o consider neagră pentru învăţământul românesc. 6.000 de miliarde de lei vechi, mie nu mi-a venit să cred. Domnule preşedinte, din ştiinţa mea ,cea mai mare înainte de asta a mai fost una când a căzut Bancorexul şi atunci ni s-au luat 1.000 de miliarde, era Dăianu ministru de finanţe", a declarat preşedintele Alma Mater, Răzvan Bobulescu.

Bobulescu a arătat că situaţia actuală este inadmisibilă, în condiţiile în care "în jur de 300 de milioane de lei din banii Educaţiei sunt luate de la investiţiile de capital. "Facem reformă, dar numai cu oamenii? Ce facem cu infrastructura?", a spus Bobulescu. Preşedintele Alma Mater a precizat că nici nu se pune problema de măriri salariale, dar este debusolat de faptul că nu mai sunt bani pentru cercetare, în condiţiile în care dezvoltarea unei ţări depinde de învăţământ şi cercetare. "Şi când te gândeşi că invenţia care a luat locul I în lume la Inventica acum nu a fost rezultatul finanţării de al bugetul de stat", a replicat Băsescu la intervenţia lui Bobulescu.

Ministrul Educaţiei a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că profesorii ar putea primi salarii mărite abia din 2010. Totuşi, premierul Emil Boc nu a exclus varianta unor creşteri salariale şi în acest an, însă numai în cazul salariilor mici.

Săptămâna aceasta, cele patru federaţii din Educaţie vor decide dacă intră sau nu în grevă, în funcţie de rezultatele unui sondaj efectuat printre sindicalişti.

Potrivit ziarului Gardianul, profesorii strâng semnături pentru boicotarea anului şcolar, ca replică la recenta rectificare bugetară în minus pentru educaţie. Dascălii au spus că amânarea majorărilor salariale până la 1 ianuarie 2010 este neconstituţională. Dacă vor decide să protesteze, sindicaliştii vor organiza mai întâi un miting, apoi vor boicota examenele naţionale şi ar putea recurge chiar şi la greva generală.



Sursa: REALITATEA.NET

Andronescu: Mă voi gândi la demisie, însă acum evaluez ce proiecte pot duce mai departe

Întrebată de Realitatea FM dacă ia în calcul demisia din cauza rectificării bugetare care a tăiat din fondurile învăţământului, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a spus că se va gândi la această posibilitate, însă, deocamdată, va evalua ce proiecte poate continua cu banii disponibili.

"O să mă gândesc. Am o perioadă în care trebuie să fac nişte evaluări. Cu banii pe care îi am, ce proiecte pot să duc mai departe. Şi la momentul potrivit...dacă dumneavoastra mă forţaţi să spun acum, nu o să spun!", a declarat Andronescu, după ce s-a menţionat că un predecesor al ei la conducerea Educaţiei, Mircea Miclea, a plecat din minister din cauza lipsei de finanţare.

Ministrul a mai afirmat că, din cauza rectificării care a lăsat Educaţia fără peste 800 de milioane de lei, nu vor putea fi susţinute toate proiectele de investiţii. "Din ce avem acum ca resurse, nu îmi pun problema să nu îmi ajungă banii
în perioada imediat următoare sau pentru salarii până la sfârşitul anului. Însă sistemul de învăţamânt are deschise peste 4.000 de şantiere: reparaţii în şcoli, şcoli noi, campusuri şcolare. Categoric că nu se mai pot susţine toate. Nu se mai pot susţine toate şi la nivelul de resurse la care ar fi trebuit să se susţină", a precizat Andronescu.

Ecaterina Andronescu şi reprezentanţii sindicatelor din educaţie au discutat, luni, cu preşedintele Traian Băsescu despre problemele învăţământului românesc, printre care descentralizarea sistemului preuniversitar, schimbarea şi regândirea curriculumului, precum şi salariile cadrelor didactice. La sfârşitul întâlnirii, liderul
Federaţiei Alma Mater, Răzvan Bobulescu, a declarat că întrevederea nu a dus la niciun rezultat concret.

Şeful statului a precizat că părţile vor avea o nouă întâlnire după Paşte, care se va concentra pe discuţii asupra unui proiect al noii legislaţii privind educaţia, la care lucrează comisia prezidenţială condusă de Mircea Miclea. Preşedintele Băsescu a spus că niciunul dintre reprezentanţii sindicatelor nu a denunţat Pactul pentru Educaţie şi strategia din domeniu. Noua lege a salarizării unice a fost un alt subiect al întâlnirii de luni de la Cotroceni, a mai precizat preşedintele.
Sursa ziare.ro

ANGAJAMENTE NEONORATE

Profesorii nu vor fi daţi afară şi nici nu li se vor tăia lefurile, însă nici nu vor primi majorarea salarială de 33% până în ianuarie anul viitor.
Rectificarea negativă a guvernului Boc nu va afecta posturile din învăţământ.

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a explicat că profesorii nu vor fi pensionaţi sau daţi afară, însă nu vor mai primi nici majorarea de 5% promisă la începutul anului tuturor bugetarilor, care să acopere ratainflaţiei. În acelaşi timp, Legea privind majorarea cu 33% ,votată anul trecut şi boicotată de guvernul Tăriceanu, este amânată şi de actualul Guvern până în ianuarie 2010. "Nu pleacă nimeni, nu se face nici o tăiere la salarii, dar nu se va mai da majorarea de 5%, ceea ce e un lucru bun în situaţia în care ne aflăm”, anunţă Ecaterina Andronescu.
Ministrul precizează că, în prezent, există în Parlament “ordonanţa dată de Tăriceanu de care vrem să scăpăm, care prevede majorarea cu 28% pentru necalificaţi, şi să revenim la Legea 221”.“Anul acesta cu siguranţă nu avem cum să creştem salariile cu 33%. În funcţie de cum se vor mişca lucrurile în economie, s-ar putea să dăm cele 5 procente, dar majorarea de 33% o vom face în ianuarie 2010, pentru profesorii din preuniversitar, iar la universitar mai vedem”, a declarat ministrul Educaţiei.

Şeful sindicatului profesorilor, Aurel Cornea, anunţă că aşteaptă “rezultatele referendumului de săptămâna viitoare şi, în funcţie, de ce formă de protest îşi doresc profesorii, vom acţiona ca atare”. “Nu mai cred în iluzii. Nu mai am încredere în ce spune doamna ministru şi aştept faptele. E un decalaj enorm din octombrie 2008 până în 2010 şi nu acceptăm să se încalce legea”, spune Aurel Cornea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Sursa: Cotidianul

Guvernul a tăiat drastic bugetul

Executivul a redus, ieri, bugetele tuturor ministerelor, a eliminat sporuri salariale şi a introdus noi impozite. Modificările sunt necesare pentru a atinge, la finele anului, deficitul bugetar de 4,6% din PIB convenit cu Fondul Monetar Internaţional.

În urma rectificării bugetare, Guvernul mizează pe o reducere a veniturilor de peste 18 miliarde de lei şi a cheltuielilor cu circa 6 miliarde de lei. Iniţial, bugetul prevedea venituri publice totale de 193,79 miliarde lei, adică 33,5% din Produsul Intern Brut (PIB), şi cheltuieli de 205,57 miliarde lei, respectiv 35,5% din PIB.

PIB-ul a fost revizuit în scădere, la 531 de miliarde de lei, de la 579 de miliarde de lei, luându-se astfel în calcul o contracţie a economiei cu 4%.

Ministerul Muncii este singura instituţie care a primit fonduri suplimentare, respectiv 1,3 miliarde de lei, pentru plata indemnizaţiilor de şomaj şi a pensiilor.

În rest, bugetele tuturor ministerelor au fost reduse, cele mai mari tăieri fiind la Ministerul Agriculturii, de 2 miliarde de lei, şi la Apărare, de aproape 700 de milioane de lei.

Cele mai mari reduceri au fost făcute în zona cheltuielilor de personal, care au scăzut, în total, cu 667 de milioane de lei.

Adio sporuri salariale

Guvernul a anulat unele sporuri, precum cel de 75% pentru bugetarii care gestionează împrumuturile externe, iar salariul de bază al angajaţilor care lucrează cu fonduri europene va fi majorat doar în urma unor evaluări anuale. Totodată, salariile demnitarilor au fost îngheţate.

De asemenea, Guvernul a aprobat intrarea în vigoare la 1 mai a impozitului forfetar pentru firme. Acestea vor plăti o taxă anuală cuprinsă între 2.200 de lei, dacă au venituri totale de până la 52.000 de lei, şi 43.000 lei pentru venituri de peste 129 de milioane de lei.

Mai mult, nu va mai putea fi dedusă taxa pe valoarea adăugată pentru autoturismele achiziţionate pe firmă utilizate în scop personal, această facilitate rămânând valabilă doar în cazul maşinilor folosite în activităţi precum taximetria şi şcolile de şoferi sau pentru utilizarea lor în scop comercial.

Noile taxe temperează scăderea veniturilor

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, la finalul şedinţei de ieri a Guvernului, că introducerea impozitului forfetar şi eliminarea deducerii TVA pentru unele vehicule vor aduce venituri bugetare de 1,32 miliarde de lei, din care 350 de milioane numai din impozitul forfetar.

Fără aceste surse suplimentare, veniturile ar fi scăzut cu peste 20 de miliarde de lei, susţin oficiali guvernamentali, citaţi de NewsIn.Alocările destinate investiţiilor rămân, totuşi, la nivelul a 20% din cheltuieli, iar cota unică nu va fi modificată, a declarat premierul Emil Boc.

O veste bună este creşterea, în toamnă, a pensiei minime de la 300 de lei la 350 de lei.Aceste acte normative vor fi trimise Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene. România a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu FMI pentru 12,95 miliarde de euro, pachetul total de finanţare externă ridicându-se la 19,95 miliarde de euro.

„Guvernul bulibăşeală“
Sindicatele acuză Guvernul Boc de neprofesionalism şi susţin că Executivul a „bulibăşit“ întreg sistemul. „În general, Guvernul Boc a dat dovadă de neprofesionalism.

Nu cred că o ţară poate fi condusă aşa, e o bulibăşeală totală. Ba ne dau sporuri, ba ni le iau, ba ne taie salariile.

Aşa nu se mai poate!“, este de părere Aurel Cornea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Sindicaliştii din Educaţie anunţă proteste de amploare şi speră să câştige drepturile salariale.

Măsuri anticriză

Pe de altă parte, liderii sindicatelor sunt conştienţi că aceste măsuri sunt luate din cauza crizei economice. „Am avut întâlniri cu premierul Emil Boc şi am discutat despre aceste măsuri anticriză.

Nu suntem încântaţi de ele, dar nici nu avem foarte multe opţiuni. Sperăm totuşi ca măcar salariile mici să crească, aşa cum ne-a promis prim-ministrul Boc“, a declarat Marius Petcu, preşedintele Sanitas.

Salariile cadrelor didactice au fost îngheţate

Prima rectificare bugetară din anul 2009 a însemnat pentru bugetul Educaţiei un minus de 811,9 milioane de lei din fondul de salarii plus alte sume din investiţii.

Astfel, salariile cadrelor didactice nu vor mai creşte nici cu cele 5 procente prevăzute din aprilie şi nici cu cele 50 de procente promise anul trecut.

Speranţe la măriri salariale

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat că în aceste condiţii încearcă să găsească soluţii privind majorările salariale din învăţământ, însă este de părere că măririle de lefuri vor fi posibile abia din 2010, atunci când îşi va reveni economia.

“Cele 811,9 milioane de lei nu înseamnă disponibilizări sau scăderea salariilor, ci reprezintă fondul pentru indexarea de 5%, pe care sperăm să îl recuperăm în septembrie.

Este adevărat că nu se iau bani doar de la salarii, ci şi de la investiţii, dar sumele sunt mici şi se referă numai la sectoare unde pot fi înlocuite cu fonduri europene din programe de finanţare”, a declarat Ecaterina Andronescu.

Pe de altă parte, sindicatele din educaţie ameninţă cu proteste de amploare, după vacanţa de Paşte. Boicotarea examenelor naţionale, a tezelor cu subiect unic sau închiderea anului şcolar sunt doar câteva metode de protest.

“Nu mai credem în vorbe şi iluzii, legea trebuia aplicată din octombrie 2008, dar acest lucru nu s-a întâmplat, astfel, că am fost puşi în situaţia de a solicita prin referendum membrilor noştri de sindicat să se pronunţe privitor la problemele din educaţie. După vacanţă vom trece la proteste”, a declarat Aurel Cornea, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Ministerele cu cele mai mari reduceri

Ministerul Reducerea de buget

Ministerul Agriculturii 2 miliarde de lei
Ministerul Apărării Naţionale 696,4 milioane de lei
Ministerul Educaţiei 676 de milioane de lei
Ministerul Adm. şi Internelor 427 de milioane de lei
Ministerul Transporturilor 203,7 milioane de lei
Ministerul Mediului 139,3 milioane de lei
Ministerul Finanţelor 95,4 milioane de lei
Ministerul Dezvoltării 87,4 milioane de lei
Ministerul Justiţiei 61,2 milioane de lei
Ministerul de Externe 47,8 milioane de lei
Sursa:Adevarul

Profesorii nu vor mai primi nici un leu în plus la salariu până în anul 2010

Sindicatele din învăţământ aleg până la Paşte modul de protest: mitingul, boicotarea examenelor naţionale sau greva generală
Profesorii nu vor mai primi nici un leu în plus la salariu până în anul 2010

Salariile profesorilor nu vor creşte cu nici un leu, anul acesta, majorările de 33% pentru dascălii din preuniversitar, respectiv 50% pentru cadrele didactice din universităţi urmând a fi aplicate la 1 ianuarie 2010.

Reprogramarea majorărilor votate de parlament în toamna anului trecut, vine după ce bugetul alocat Ministerului Educaţiei a fost redus cu 811 milioane de lei, consecinţă a acordului pe care guvernul l-a încheiat cu Fondul Monetar Internaţional. „Legea 221 prevedea majorarea cu 50%, dar din aceasta a fost deja alocată o cotă de 9%. Dacă ar intra în vigoare iar Legea 221, aceasta ar presupune o creştere salarială cu 33,6%, începând cu 1 ianuarie 2010, când, probabil, economia îşi va reveni", a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, citată de Mediafax, precizând că, în schimb, sporurile vor fi menţinute. Astfel, profesorii rămân şi fără creşterile de 5% programate de executiv pentru acest an (3% din luna aprilie şi 2% din luna octombrie), procent considerat oricum nesatisfăcător de către dascăli.

În replică la anunţul făcut de Ecaterina Andronescu, sindicaliştii aşteaptă pe de o parte documentul oficial care să ateste respectiva măsură, iar pe de altă parte rezultatul referendumului organizat în teritoriu de toate cele patru federaţii. “Doamna ministru poate anunţa orice. Dumneaei a spus multe: că vom avea 6% din PIB pentru Educaţie, că majorările se vor aplica anul acesta şi că va pleca de la şefia MECI dacă aceste lucruri nu se vor întâmpla. Vrem să vedem ordonanţa guvernului şi apoi discutăm. După Paşte vom ştii şi pentru ce au optat dascălii: pentru miting, pentru boicotarea bacalaureatului şi tezelor cu subiect unic sau pentru greva generală”, ne-a spus Constantin Ciosu, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale.

La rându-i, Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei “Spiru Haret” acuză guvernul că încalcă legea fundamentală a statului, făcând trimitere la nerespectarea angajamentelor asumate de politicieni: "Poate pentru ministrul Educaţiei, pentru premierul Boc este o mare realizare ca această lege să fie pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2010. Pentru angajaţii din învăţământ nu înseamnă decât o încălcare a Constituţiei României, a legilor votate de către parlamentari, a angajamentelor asumate de către preşedintele Traian Băsescu". (R.F.)

Lista atasamente

Sursa GANDUL

Rămânem şi fără creşterile de 5% programate pentru acest an

Rămânem şi fără creşterile de 5% programate pentru acest an

Ecaterina Andronescu face front comun cu dascălii

Ministrul Educaţiei, Ecateri­na Andronescu, se opune intenţiei Ministerului de Finanţe de a reduce cu 20.000 numărul de posturi din învăţământ, declarând că respectiva măsură ar aduce întregul sistem în stare de nefuncţionare.
"Realmente nu se poate pune problema pentru că aici nu este vorba de un sistem din care pleacă cineva şi nu se mai fac angajări decât 15%, aici cine pleacă lasă sala goală. Deci este realmente imposibil să acceptăm ca 20.000 de posturi să plece din sistemul de învăţământ. Nu este posibil aşa ceva, nu ar mai fi posibilă funcţionarea învăţământului. Eu cred că este o problemă pe care trebuie să o judecăm împreună cu ministrul Finanţelor şi cu responsabilii de la Ministerul Finanţelor şi să găsim o soluţie de ieşire din acest impas. Nu putem accepta o reducere de personal în învăţământ, pentru că este ca şi când am accepta să rămână clasele fără profesori", a spus ministrul la finalul întâlnirii de ieri a conducerii PSD cu miniştrii social-democraţi, precizând că, deşi situaţia economică este dificilă, acest fapt nu poate justifica sacrificarea Educaţiei.
Premierul Emil Boc şi ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, i-au anunţat la sfârşitul săptămânii trecute pe sindicaliştii din Educaţie că au de ales între îngheţarea salariilor şi reducerea personalului din învăţământ cu 5%. Măsura, ce ar urma să fie pusă în aplicare printr-o ordonanţă de urgenţă, vine ca urmare a acordului pe care Guvernul l-a semnat cu Fondul Monetar Internaţional ce prevede reducerea bugetului Educaţiei cu 811 milioane de lei.
Federaţiile sindicale au reacţionat imediat ameninţând cu proteste ce pot ajunge până la boicotarea tezelor cu subiect unic şi a bacalaureatului şi declanşarea grevei generale. (R.F.)

gandul

Dascalii o asteapta pe Ecaterina Andronescu in Maramures la finalul saptamanii

Dascalii maramureseni vor sa boicoteze examenul de bacalaureat. Nu este insa singura forma de protest pe care o au in vedere profesorii, pentru ca acestia sunt decisi sa declanseze greva in ziua tezelor unice, dar si in luna iunie. De data aceasta, nu salariile mici sunt cele care ii determina pe dascali sa protesteze, ci modul in care se doreste reformarea sistemului de invatamant.

Peste 60% dintre dascalii din judetul Maramures doresc sa participe la un miting de amploare in Bucuresti, dar si sa declanseze o greva in ziua tezelor unice sau chiar sa ajunga la boicotarea examenului de bacalaureat. Toate aceste date au reiesit in urma unui referendum organizat in scolile din Maramures. Deocamdata este vorba doar de rezultate partiale, pentru ca sindicalistii nu au reusit sa centralizeze datele de la toate cele 250 de institutii de invatamant.

Liderul Sindicatului Liber din Invatamant Maramures, Liviu Pop, a spus ca dascasii sunt in favoarea declansarii unor forme de protest. ”Datele nationale ale referendumului vor fi facute cunoscute pana in 10 aprilie. In Maramures avem 8.500 de membri de sindicat. Deocamdata este clar ca personalul din invatamant este pregatit pentru proteste. 62,72 % au spus da organizarii unui miting de amploare la Bucuresti, 62,66 % sunt in favoarea declansarii unei greve in luna iunie, iar 60,90 % sunt pentru boicotarea bacalaureatului. De asemenea, 73,71 % sunt deacord cu organizarea unei greve in ziua tezelor unice”, a precizat Liviu Pop.

Acesta a mai aratat ca profesorii sunt nemultumiti in primul rand pentru modul in care se face reforma in invatamant. In plus, reducerile de personal preconizate de reprezentantii Ministerului Educatiei ar putea ”sa puna capac” la toate si sa nu-i mai opreasca pe dascali de la a merge pana la capat cu protestele si chiar de a recurge la astfel de masuri cat mai repede.

”Suntem nemultumiti ca nu se aplica legea 221. Planurile cadru au bulversat elevii de liceu, descentralizarea vine peste noi. Daca profesorii mai aud si de reducerile de personal, lucrurile s-ar putea sa se acutizeze”, a explicat Liviu Pop.

Conform sindicalistilor conducerea Ministerului Educatiei are in vedere reducerea cu 5% a personalului din invatamant, ceea ce ar insemna ca la nivelul Maramuresului sa fie reduse peste 500 de posturi.

La finalul acestei saptamani, in judet este asteptata chiar Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei, astfel incat sindicalistii sunt hotarati sa participe la o intalnire cu aceasta pentru a-i pune pe tapet inca o data toate problemele.

Autor: Camelia Tocaci
Sursa emm

Ecaterina Andronescu: Nu suntem de acord să se ia bani de la Educaţie prin rectificarea bugetară Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, astăzi, că nu este de acord cu reducerea fondurilor învăţământului cu 811 milioane de lei la rectificarea bugetară şi a reamintit că doreşte, în continuare, să aplice legea majorării salariale de 50% pentru cadrele didactice.
"Nu suntem de acord cu rectificarea bugetului Educaţiei şi, în acest context, nu putem vorbi despre alte măsuri, respectiv de îngheţarea salariilor sau de reducerea personalului didactic cu 20.000 de salariaţi. Oricum, aceste variante, cât şi rectificarea cu 811 milioane, nu sunt decât o propunere a Ministerului de Finanţe. Practic, nu s-a decis nimic", a subliniat Andronescu.

La întrebarea dacă rectificarea bugetară şi propunerea de îngheţare a salariilor nu înseamnă, implicit, şi faptul că nu se mai aplică legea 221/2008 privind majorarea salarială de 50% pentru cadrele didactice, Andronescu a răspuns că speră, încă, la acordarea majorărilor promise. "Ministerul de Finanţe a făcut doar o propunere, asta nu înseamnă că nu vor mai creşte salariile", explică ministrul.

Reprezentanţii Finanţelor i-au informat, luni, pe sindicaliştii din învăţământ că au de ales între îngheţarea salariilor şi reducerea personalului didactic cu 20.000 de salariaţi, în contextul diminuării bugetului alocat educaţiei cu 811 milioane lei. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea, a spus că sindicatele nu sunt de acord cu variantele propuse de Guvern. "În aceste condiţii, suspendăm negocierile şi ne pregătim să declanşăm conflictul de muncă", a adăugat el.
Sursa: www.realitatea.net

Andronescu vrea un Colegiu al Profesorilor

Cadrele didactice ar putea avea o organizaţie de tipul Colegiului Medicilor, care să analizeze abaterile de etică. Experienţa arată însă că instituţia destinată judecării erorilor profesionale a devenit una de apărare a breslei.

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, doreşte să înfiinţeze un Colegiu al Profesorilor, idee care ar putea fi cuprinsă în noua Lege a învăţământului. „Cum medicii îşi judecă cazurile de malpraxis, la fel putem face în sistemul nostru o structură asemănătoare Colegiului Medicilor, care să judece abaterile de la etica profesională”, a anunţat joi Ecaterina Andronescu, la conferinţa „Calitatea educaţiei din perspectiva beneficiarilor“, organizată de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.

Însă reprezentanţii sindicali ai profesorilor cred că ideea este „o aberaţie”. „Aş ruga-o pe doamna ministru să-mi spună în ce spital există medici necalificaţi. Noi avem în jur de 11.000 de cadre didactice necalificate care predau elevilor, ceea ce nu se întâmplă în sistemul sanitar.

Iar pe necalificaţi nu îi poţi judeca dacă nu sunt profesori, dar nici să-i excluzi, pentru că ei intră în contact cu elevii”, spune Liviu Marian Pop, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Profesorul crede că propunerea ministrului Educaţiei nu este o prioritate pentru învăţământ. „Mai bine ar încerca să-i motiveze în vreun fel pe tineri, să dorească să intre în sistem. Asta ar fi prioritatea numărul 1”, explică acesta.

Prima categorie profesională care şi-a făcut colegiu a fost cea a medicilor. Însă instituţia s-a dovedit în timp a fi mai mult protectoare pentru breaslă, în loc să judece drastic abaterile profesionale ale medicilor. Potrivit cifrelor oferite chiar de Colegiul Medicilor din România, în ultimii zece ani doar doi medici au fost excluşi pe viaţă din sistemul de sănătate pe motiv de malpraxis. Unul dintre ei este doctorul Naum Ciomu, care a secţionat în trei penisul unui pacient care trebuia operat la testicul.
Sursa Cotidianul